SUNT SAU NU SUNT DEPRESIV/A?
                                                                         

Depresia este o boala care poate afecta pe oricine si oricand. Exista multe semne clinice ale depresiei. Sunt 2 simptome foarte importante si anume: dispozitia depresiva si dezinteresul ori pierderea placerii, pentru a fi luate in considerare trebuie sa existe cel putin doua saptamani de la aparitia lor.

Dispozitia depresiva o recunoastem prin:
pierderea sperantei
sentiment de gol interior
incapacitatea de a avea in vedere starea de fericire
dificultatea de a elabora proiecte
reactii disproportionate in fata neajunsurilor vietii

Dezinteresul  sau pierderea placerii:
comportamentul social se modifica
isi limiteaza zonele de activitate in sensul ca a renuntat la ceea ce facea cu drag altadata: sporturi, viata afectiva, viata sexuala, hobby-uri etc.
Tentatia mortii este un semn aproape constant al depresiei.
Pentru evaluarea depresiei exista mai multe scale de evaluare. Acestea sunt de doua tipuri si anume: cele care sunt administrate de specialisti si cele care pot fi autoadministrate de orice subiect care se suspecteaza de depresie.

Inventarul de depresie Beck  (Beck depression inventory) este o scala de autoevaluare care isi propune masurarea simptomelor si a atitudinilor specifice depresiei si face parte din a doua categorie.

INSTRUCTIUNI

Acesta este un chestionar ce cuprinde grupuri de afirmatii.

Sunteti rugat sa cititi intregul grup de afirmatii din fiecare categorie. Apoi, alegeti o singura afirmatie din fiecare grup, si anume aceea care reda/descrie cel mai bine felul in care va simtiti chiar acum, in momentul completarii chestionarului. Incercuiti cifra corespunzatoare afirmatiei alese.

N.B.: Asigurati-va ca ati citit toate afirmatiile din fiecare grup inainte de a opta pentru una dintre acestea.

I. 0 Nu ma simt trist.

1 Ma simt trist sau abatut.

2 Ma simt trist sau abatut tot timpul, nu pot sa-mi revin din aceasta stare.

3 Sunt atat de trist si nefericit incat nu mai pot suporta.

II. 0 Nu ma simt in mod deosebit pesimist sau descurajat in ceea ce priveste viitorul.

1. Ma simt descurajat in legatura cu viitorul.
2. Simt ca nu mai am nimic de asteptat.
3. Vad viitorul fara speranta si aceasta situatie nu poate fi imbunatatita.

III. 0 Nu simt ca am esuat.

1. Simt ca am esuat mai mult decat persoanele obisnuite.
2. Privindu-mi viata retrospectiv, vad doar o multime de esecuri.
3. Simt ca am esuat complet ca persoana.

IV. 0 Nu sunt deosebit de nemultumit.

1. Nu ma mai bucur de anumite lucruri asa cum obisnuiam inainte.
2. Nimic din ceea ce fac nu-mi mai ofera satisfactie.
3. Ma nemultumeste orice.

V. 0 Nu ma simt deosebit de vinovat.

1 Ma simt incapabil si lipsit de merite cea mai mare parte a timpului.

2 Ma simt destul de vinovat.

3 Ma simt ca si cum as fi incapabil si lipsit de valoare.

VI. 0 Nu ma simt dezamagit de mine insumi.

1. Sunt dezamagit de mine insumi.
2. Sunt dezgustat de mine insumi.
3. Ma urasc pe mine insumi.

VII. 0 Nu am nici un gand de a-mi face rau.

1. Simt ca ar fi mai bine daca as muri.
2. Am deja planuri pentru a ma sinucide.
3. Ma voi sinucide cu prima ocazie.

VIII. 0 Nu mi-am pierdut interesul cu privire la alti oameni.

1. Ma intereseaza mai putin alti oameni decat ma interesau inainte.
2. Mi-am pierdut in mare parte interesul cu privire la alti oameni si am putine sentimente legate de ei.
3. Mi-am pierdut interesul cu privire la alti oameni si nu imi mai pasa deloc de ei.

IX. 0 Iau decizii la fel de bine ca si inainte.

1. Incerc sa aman luarea deciziilor.
2. Am mari dificultati in luarea deciziilor.
3. Nu mai pot sa iau nici un fel de decizie.

X. 0 Nu cred ca arat mai rau decat aratam inainte.

1 Sunt ingrijorat ca arat mai batran sau mai neatragator.

2 Cred ca permanent se produc schimbari ale infatisarii mele care ma fac neatragator.

3 Cred ca sunt urat si am un aspect respingator.

XI. 0 Cred ca pot lucra la fel de bine ca si inainte.

1. Depun un effort suplimentar pentru a ma apuca sa incep ceva.
2. Trebuie sa ma impulsionez foarte tare pentru a mai face ceva.
3. Nu pot sa mai lucrez deloc.

XII. 0 Nu ma simt mai obosit decat inainte.

1. Obosesc mai usor decat inainte.
2. Obosesc din orice.
3. Sunt prea obosit ca sa mai fac ceva.

XIII. 0 Am aceeasi pofta de mancare ca si inainte.

1. Nu mai am aceeasi pofta de mancare ca de obicei.
2. Pofta mea de mancare este din ce in ce mai diminuata.
3. Nu mai am deloc pofta de mancare.

SCOR TOTAL:

- de la 0 – 4 - nu este vorba de depresie sau depresie minima

- de la 5 – 7 – depresie usoara

- de la 8 – 15 – depresie moderata

- 16 – depresie severa 

Pentru depresie usoara si moderata e suficient un psiholog, pentru cea severa e nevoie de psihiatru si psiholog pentru rezultate cat mai bune. Aceasta tulburare nu dispare de la sine si nici nu se duce pe picioare deoarece se inrautateste in timp.

bibliografie: Iesirea din depresie medicamente sau psihoterapie?

dr. Dominique Barbier

RANI EMOTIONALE

Fiecare dintre noi poarta in suflet rani adanci,  de multe ori neconstientizate. Le mostenim de la parintii nostri, la fel si ei de la parintii lor. Daca le descoperim si vindecam, vor disparea. Exista 5 rani principale care se activeaza in functie de persoanele intalnite si situatiile prin care trecem in timpul vietii. Pentru a ne proteja, cream niste masti care sunt vizibile in morfologia unei persoane, in infatisarea exterioara.

Rana de respingere

activare: moment concepere - 1 an, in relatia cu parintele de acelasi sex cu tine

masca: fugar

cea mai mare teama: panica

Rana de abandon

activare: 1 - 3 ani, in relatie cu parintele de sex opus

masca: dependent 

cea mai mare teama: singuratatea

Rana de umilire

activare: 1-3 ani, relatia cu parintele care s-a ocupat de dezvoltarea fizica, de obicei mama

masca: masochist

cea mai mare frica: libertatea

Rana de tradare

activare: 2 - 4 ani, in relatie cu parintele de sex opus

masca: dominator

cea mai mare teama: disocierea, separarea, renegarea

Rana de nedreptate
activare: 4-6 ani, relatia cu parintele de acelasi sex
masca: rigid
cea mai mare teama: raceala

Prima etapa in vindecarea unei rani consta in a o recunoaste si a o ACCEPTA, fara sa fim de acord cu faptul ca e normal sa existe in noi, sa devenim constienti de masca pe care o purtam. Al doilea pas, sa simtim rezistenta la ideea de a ne accepta responsabilitatile, preferand sa-i acuzam pe ceilalti de suferintele noastre. Acesta etapa e traita diferit de fiecare om. In a treia etapa, ne acordam dreptul de a fi suferit si de a avea resentimente fata de unul sau ambii parinti, devenind apoi mai toleranti si avand compasiune pentru suferinta lor. A patra si ultima etapa, este cea in care vom redeveni noi insine, fara a mai fi nevoie sa purtam mastile pentru a ne proteja.

extras: Cele 5 rani care ne impiedica sa fim noi insine - LISE BOURBEAU

JOCURI PSIHOLOGICE

C. Steiner a spus ca jocurile sunt lupte de putere pentru obtinerea semnelor de recunoastere (strokes) atat de necesare pentru supravietuirea psihica a adultilor, dar care, in general, sunt in numar redus din cauza restrictiilor sociale si a regulilor interne care-i impiedica pe oameni sa le schimbe intre ei in mod liber. Aceste jocuri apar atunci cand oamenii nu pot determina o alta persoana sa le ofere stimulari (strokes) in stilul in care erau obisnuiti in copilaria timpurie si de aceea prefera sa exprime niste sentimente care sa le acopere pe cele interzise (deghizare - racketeering).  Ca raspuns, ei trec dintr-o stare a eului in alta. Concret, jocul consta in urmatoarea succesiune de tranzactii:
1. Persoana A transmite un mesaj aparent si, in acelasi timp, un mesaj ascuns.
2. Persoana B raspunde la mesajul ascuns.
3. Persoana A trece intr-o alta stare a eului si are un sentiment surprinzator si neplacut.

Conform AT, Copilul, starea arhaica a eului e cel ce se bucura de aceste jocuri care ranesc. Unii o fac in mod inconstient, altii in mod partial constient. E posibil ca Adultul din noi sa nu constientizeze niciodata natura distructiva si ostila a jocurilor preferate de Copilul din noi. De ce jucam la nesfarsit?

Eric Berne a identificat trei nevoi distructive care duc la aparitia si mentinerea jocurilor:
- exprimarea ostilitatii fata de ceilalti
- exprimarea urii de sine si a auto-criticii
-  cresterea ego-ului prin exagerarea calitatilor proprii sau a defectelor altora

In sprijinul acestor nevoi mai apar si o serie de sentimente imediate, placute si primitive.
Primul joc decupat din contextul social, cel mai vechi subiect al unei analize a jocurilor, cel mai frecvent jucat la petreceri, in tot felul de grupuri, inclusiv in cele de psihoterapie se numeste DE CE NU - DA,DAR. Un exemplu ilustrativ:
X- Sotul meu insista sa faca el reparatiile in casa si nu se pricepe deloc.
Y- De ce nu face un curs de tamplarie?
X- Da, dar nu are timp.
Z- De ce nu-i cumperi niste unelte bune?
X- Da, dar nu stie cum sa le foloseasca.
W- De ce nu-ti repari casa cu un tamplar de meserie?
X- Da, dar ar costa prea mult.
                                                                                                                                                                Care e semnificatia acestui joc?
Scenariul: Ajuta-ma sa rezolv aceasta problema!
Motivele reale: demonstrez ca nimeni nu poate sa-mi spuna  ce sa fac, controlez conversatia, sunt inocent/inocenta sau demonstrez ca sunt superior.
Rasplata: sunt ok (destept si puternic) si tu nu esti ok (te inseli de fiecare data!)

In ultimii 20 de ani au fost descrise sute de jocuri, fiecare cu specializarea lui folosindu-se un limbaj colocvial. Voi da cateva exemple :
 jocuri ale vietii:
- alcoolicul, datornicul, da-mi un sut
jocuri maritale:
coltul, tribunalul, femeia frigida, tracasata, iubitica
jocuri de petrecere:
nu-i asa ca e ingrozitor? cusurgiul, neindemanaticul, de ce nu - da, dar
jocuri sexuale:
hai, bateti-va! perversiunea, violul, scandalul
jocuri interlope:
hotii si vardistii, cum scapi de aici, sa-l fraierim pe Joey!

Ce e de facut?
Solutia optima se refera la preluarea controlului de catre Adult prin constientizarea actiunilor sale inconstiente. Se poate face prin:
- recunoasterea jocurilor si recompenselor
- recunoasterea situatiilor in care joaca
- oprirea manipularii si refuzarea viitoarelor recompense patologice


bibliografie: Jocurile noastre de toate zilele  ERIC BERNE
sursa foto