Chestionar simptome anxietate

                                                                       

Acest chestionar se autoadministreaza obtinand astfel indicii despre tulburarile de anxietate impartite pe 6 sectiuni.

Sectiunea A 
1. Ai avut vreodata un atac de panica? DA__NU__
2. Daca da, ai avut un astfel de atac  in ultima luna? DA__NU__
3. Daca ai avut un atac in ultima luna, ti-ai facut griji ca ai putea avea inca unul? sau te-ai preocupat de implicatiile atacului asupra sanatatii tale fizice sau mentale? DA__NU__
4. Care dintre urmatoarele simptome au fost prezente in cazul celui mai sever episod de anxietate?
__ imposibilitate de a respira, senzatie de sufocare
__ ameteala sau pierderea echilibrului
__ palpitatii si respiratie accelerata
__ tremur
__transpiratie
__senzatie de inecare
__greata sau dureri abdominale
__sentimentul de a fi detasat sau in afara corpului tau
__amorteala sau furnicaturi
__fierbinteala sau frisoane
__durere in piept sau disconfort
__teama de a muri
__teama de a innebuni sau de a face un gest necontrolat

Sectiunea B 
5. Teama de a suferi un atac de panica te face sa eviti sa te pui in anumite situatii? DA__NU__
6. Daca da, pe care dintre urmatoarele  situatii pe eviti?
__ sa mergi departe de casa
__cumparaturile la supermarket
__sa stai la coada
__sa mergi in magazine
__sa mergi in malluri
__sa conduci pe autostrada
__sa conduci pe strazi indepartate de casa
__sa conduci singur in masina
__sa folosesti transportul public: autobuze, trenuri, avioane
__sa treci poduri
__sa treci prin tunele
__sa mergi cu liftul
__sa fii la altitudini inalte
__sa mergi la medic sau la dentist
__sa stai pe scaunul barbierului sau al coafezei
__sa mananci la restaurant
__sa mergi la serviciu
__sa fii departe de un loc sau o persoana care iti ofera siguranta
__sa fii singur in afara casei
__sa iesi din casa

Sectiunea C
7. Eviti anumite situatii din teama de a te face de ras sau de a fi evaluat negativ de altii sau cand rusinarea ar putea conduce la panica? DA__NU__
8. Daca da, pe care din urmatoarele situatii le eviti pentru a nu te face de ras sau a nu fi umilit?
__sa te afli in orice fel grup (de exemplu: la serviciu, in sala de clasa, la evenimente sociale, in grupuri de suport)
__sa sustii o prezentare in fata unui grup restrans de oameni
__sa sustii o prezentare in fata unui grup mare de oameni
__petreceri si evenimente publice
__sa folosesti toaletele publice
__sa mananci in fata altora
__sa-ti scrii sau semnezi numele de fata cu altii
__sa iesi la intalniri
__orice situatie in care ai putea spune ceva prostesc

Sectiunea D
9. Te simti anxios in majoritatea timpului? DA__NU__
10. Ai fost anxios in ultimile 6 luni? DA__NU__
11. Daca da, ce simptome ai avut?
__neliniste sau un sentiment de teama sau de a ajunge la limita
__ai obosit repede
__dificultate in concentrare sau ai simtit mintea cum se goleste
__iritabilitate
__tensiune musculara
__probleme cu somnul (dificultate in adormire sau de a ramane adormit)

Sectiunea E
12. Ai ganduri intense si repetitive precum ranirea unei rude apropiate, contaminarea cu mizerie sau cu  o substanta toxica, teama ca ai uitat usa descuiata sau ca ai uitat sa inchizi un aparat (si recunosti ca aceste ganduri sunt irationale)? DA__NU__
13. Faci anumite actiuni ritualice precum spalatul pe maini, verificatul sau numaratul pentru a elibera anxietatea in privinta gandurilor irationale care iti vin in minte?DA__NU__

Sectiunea F
14. Ai luat parte la vreun eveniment traumatizant in care ai simtit o frica intensa deoarece ai experimentat sau ai fost martorul unui deces, amenintare cu moartea sau o vatamare grava?DA__NU__
Daca da:
15. De la eveniment incoace:
__ai amintiri stresante si intrusive(patrunzatoare) despre eveniment
__ai vise repetitive ale evenimentului
__simti ca evenimentul are loc din nou (il retraiesti, ai halucinatii sau flash-uri retrospective)
__simti emotii puternice cand iti amintesti evenimentul
__ai reactii fizice cand iti amintesti evenimentul
16. De la eveniment incoace:
__ai tendinta de a evita gandurile, simtirile si discutiile legate de eveniment
__ ai tendinta de a evita oamenii, locurile si activitatile care iti amintesc de eveniment
__iti este greu sa-ti amintesti o parte din eveniment
__ti-a scazut interesul de a te implica in activitati importante
__te simti detasat de altii
__ai emotii limitate
__te astepti sa ai un viitor limitat
17. De la eveniment incoace:
__ai probleme cu somnul
__esti iritabil sau ai izbucniri temperamentale
__ai dificultati de concentrare
__esti hipervigilent
__tresari de spaima in mod exagerat


                                                               INTERPRETARE
SECTIUNEA A
Aceasta sectiune testeaza prezenta tulburarii de panica. Daca ai raspuns cu da la intrebarile 1 si 2, nu suferi neaparat de atac de panica. Daca ai raspuns cu da la intrebarea 3 prezinti o trasatura importanta al atacului de panica, anume teama de a suferi un alt atac de panica si ciclul frica-de-frica. Cum stii daca simptomele anxietatii pe care le simti constituie un atac de panica? Daca ai experimentat 4 sau mai multe dintre simptomele enumerate la intrebarea 4 intr-un interval de 10 minute, inseamna ca ai avut un atac de panica.

SECTIUNEA B
Aceasta sectiune testeaza prezenta agorafobiei: teama de locuri deschise, de a fi prea departe de un loc sigur sau de o persoana, sau in locuri sau situatii din care este dificil sa scapi sau teama ca nu vei putea fi ajutat in cazul in care experimentezi un atac de panica. Daca ai raspuns cu da la intrebarea 5 ai putea suferi de agorafobie. Cu cat mai multe situatii ai bifat la intrebarea 6, cu atat este mai mare gradul de agorafobie.

SECTIUNEA C
Aceasta sectiune testeaza prezenta fobiei sociale. Daca ai raspuns cu da la intrebarea 7, este posibil sa suferi de fobie sociala. Cu cat mai multe situatii ai bifat la intrebarea 8, cu atat este mai mare gradul de fobie sociala.

SECTIUNEA D
Aceasta sectiune testeaza prezenta tulburarii de anxietate generalizata TAG. Daca ai raspuns cu da la intrebarile 9 si 10, este posibil sa suferi de TAG. Daca ai bifat 3 sau mai multi itemi la intrebarea 11, atunci cu siguranta suferi de TAG.

SECTIUNEA E
Aceasta sectiune testeaza prezenta tulburarii obsesiv compulsive TOC. Daca ai raspuns cu da la intrebarea 12, inseamna ca ai obsesii. Daca ai raspuns cu da la intrebarea 13, inseamna ca ai compulsii. Raspunsul afirmativ la ambele intrebari inseamna TOC.

SECTIUNEA F
Aceasta sectiune testeaza prezenta tulburarii de stres postraumatic TSPT. Daca ai raspuns cu da la intrebarea 14 si ai bifat unul sau mai multi itemi la intrebarea 15, 3 sau mai multi itemi la intrebarea 16 si 2 sau mai multi itemi la intrebarea 17 si acestea au durat mai mult de o luna, inseamna ca suferi de TSPT.

Daca esti nelinistit/a in ce priveste rezultatul chestionarului, programeaza o intalnire cu un psihoterapeut:CONTACT

sursa

Manifestari ale anxietatii generalizate

                                                           



Anxietatea generalizata AG conform (DSM-5) Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale reflecta o trasatura-cheie: ingrijorare in legatura cu evenimente putin probabil sa se intample. AG este insotita de simptome fizice ( insomnie, agitatie, tulburari digestive, tensiune musculara), simptome psihologice ( stari de teama, neliniste, iritabilitate, concentrare slaba). In general, se instaleaza din copilarie si creste gradual in adolescenta, tinerete etc. Netratata corespunzator duce la tulburari ale vietii sociale, profesionale etc.

AG nu este un diagnostic precis si are niveluri ridicate de comorbiditate cu alte tulburari: fobiile, depresia si abuzul de substante (Stein, 2001).

Tratamentul anxietatii generalizate se face prin psihoterapie si/sau psihiatrie. In psihoterapia integrativa, PI, strategia de lucru se stabileste conform nevoilor clientului si dupa posibilele comorbiditati (depresie, alte tulburari de anxietate. tulburari de personalitate etc.) PI actioneaza asupra nivelurilor personalitatii: cognitiv, comportamental, inconstient, fiziologic, tinand in primul rand cont de formarea  si mentinerea RELATIEI TERAPEUTICE, firul invizibil care leaga in mod necesar si armonios doi oameni: clientul si terapeutul.
Referinte: Ghidul DSM-5 pentru clinicianul inteligent -Joel Paris
foto

Cum recunoastem tulburarea obsesiv-compulsiva?

                                                   

Tulburarea obsesiv - compulsiva  TOC  face parte din tulburarile de tip anxios. Se caracterizeaza prin idei, ganduri sau imagini infricosatoare sau absurde. O persoana cu TOC  face fata acestei situatii prin realizarea unor actiuni ritualizate. O compulsie sau un ritual este o actiune realizata in acelasi mod la nesfarsit. In acest fel pacientii incearca sa suprime ignore sau sa neutralizeze gandurile si imaginile deranjante. Persoanele afectate de aceasta tulburare recunosc ca sunt produsul mintii lor. Obsesiile sunt idei ganduri sau imagini deranjante care apar spontan fara ca persoana sa le poata controla.

Exemple de obsesii:                                                                                                                         ganduri - clanta usii e plina de microbi, animalele maidaneze sunt purtatoare de boli
impulsuri -  parintii care isi agreseaza copiii, cei care injura in biserica
indoieli - oare am scos fierul de calcat din priza? am inchis usa de la casa ? 

Exemple de compulsii:
comportamente repetitive - spalatul mainilor, ordonatul, verificatul
acte mentale - rugatul, calculatul, repetarea de cuvinte in gand

Rolul compulsiilor este de a stopa obsesiile, se creeaza o senzatie falsa de siguranta, in timp aceasta tulburare daca nu este tratata provoaca pierderi considerabile. Sunt afectate: relatiile cu ceilalti oameni, cariera, viata personala, starea de sanatate psihica generala, TOC devenind elementul central al existentei individului afectat.
bibliografie: SmartPSY - Camelia Alina Stavarache
foto

Poveste terapeutica pentru schimbarea tiparelor comportamentale la adolescenti

                                                         

 Unul din principalele motive pentru care parintii isi aduc copiii si adolescentii la terapie este acela ca-si doresc ca acestia sa-si modifice comportamentele deranjante: furt, minciuna,pipi in pat, abuz de droguri, agresiune s.a. Aceste tulburari de conduita pot afecta relatiile cu parintii, fratii, colegii, profesorii si aduc nefericire atat copilului cat si celor din imediata lui apropiere. Una dintre metodele potrivite pentru a schimba tipare comportamentale sunt povestile vindecatoare care au adesea un impact puternic pentru copii si adolescenti. Urmatoarea poveste descrie diverse strategii de confruntare si depasire a fricii.


                                                          Confruntarea cu temerile


Charlie auzise o poveste pe care nu stia daca sa o creada sau nu. Doar ca elevii marinari de pe vasul de panze pareau sa creada ca vasul isi avea propria stafie. Povestile cu stafii sunt pentru copii, se gandea Charlie, nu pentru adolescenti. 

Toata viata, lui Charlie ii placusera vapoarele si marea. Privea cu invidie vapoarele care treceau pe ocean. Le privea in reviste,citea carti despre navigatie si desena vapoare pe copertile manualelor, in loc sa fie atent in clasa. Se alaturase grupului Micilor Marinari ( care erau un fel de pioneri cu un interes special pentru vapoare si navigatie) imediat ce fusese destul de mare pentru asta, si acum se afla pe aceasta veche corabie cu panze pentru o saptamana de antrenament obtinuta drept cadou de Craciun de parintii lui.

Cu multi ani in urma, potrivit povestii pe care Charlie tocmai o auzise, un batran lup de mare innebunise in timp ce se afla la treaba cocotat pe catargul cel mare. Orice alt marinar care era trimis sa-l schimbe in post se pomenea atacat de batran. Intr-una din incaierarile care au urmat, batranul lup de mare a cazut din varful catargului si a murit. Stafia lui, spuneau oamenii, inca mai bantuie in partile de sus ale velelor, atacand pe oricine se aventura sa urce singur pe catarg. Din intamplare, avusesera loc cateva accidente cu marinari care cazusera de pe catarg, fiind suflati de pale de vant neasteptate sau pentru ca auzisera sunete stranii si ingrozitoare printre vele, asemanatoare cu strigatul cuiva care cadea mortal, se spunea. In consecinta, niciun membru al echipajului nu voia sa urce singur in postul de observatie. Intotdeauna urcau cate doi sau cate trei. Era o regula nescrisa.

Intr-o dupa-amiaza tarzie, in timp ce se apropiau de port, cerul s-a acoperit de nori in lumina pala a apusului. Vantul urla printre panzele sasului. Valuri uriase loveau ambarcatiunea cu violenta si capitanul a ordonat ca toti marinarii sa iasa pe punte. Trebuiau sa stie cam pe unde se aflau si Charlie a fost trimis in varful catargului. Pentru ca ceilalti membri ai echipajului erau ocupati cu pregatirile pentru intrarea in port, nu a avut de ales decat sa urce singur. Agatandu-si hamul de siguranta de catarg, a inceput ascensiunea. Vantul ii zbiciua hainele, catargul se legana din ce in ce mai tare pe masura ce el urca, iar in minte avea numai povestile despre batranul lup de mare. Inima ii era plina de frica. Poate ca nu era nici o stafie, se gandea, dar povestile contin intotdeauna un dram de adevar. Poate era o corabie ghinionista. Constiinta faptului ca hamul lui de siguranta era prins bine nu-i usura temerile. Frica de a cadea si a muri asemenea lupului de mare refuza sa-l paraseasca.

Ce sa fi facut? Putea cobori, dar neascultarea ordinelor era o treaba serioasa pe o corabie si se gandea ca avea sa devina tinta batjocurilor tuturor incepatorilor cand ajungeau in port. Nu avea nici  o alternativa, nimeni nu era liber pentru a-l insoti, nu avea cum sa ocoleasca situatia inspaimantatoare. Nu, si-a spus Charlie in sinea lui, e ceva ce trebuie sa fac, si sa o fac singur. In timp ce urca singur pe parama si cu bagare de seama, gandurile despre stafie nu-i mai dadeau pace. Daca aluneca de pe franghie? Daca se prabusea si murea? Daca acolo sus il astepta o stafie sau doar ghinionul corabiei?

Inca o data a verificat daca hamul era legat bine. A privit in sus spre postul de observatie si a inceput sa se gandeasca ce bine va fi de el cand va ajunge acolo. A anticipat calmul si pacea sosirii in port. Si-a amintit sentimentul de succes si beatitudine pe care-l avusese cand ajunsese in postul de observatie in compania altora, in timpul unor zile mai linistite din timpul calatoriei. Cu aceste ganduri in minte, a inceput sa uite de stafie, cel putin pentru o vreme.

Cand gandurile despre batranul lup de mare si intrebarile despre adevarul povestilor i-au aparut din nou in minte, inima i-a fost iarasi cuprinsa de frica. Dar Charlie invatase ceva: daca se gandea la siguranta si fericirea de a fi in postul de observatie, daca-si anticipa sosirea, daca-si dadea seama ca avea sa fie cea mai inalta persoana de pe vas pe care parintii si prietenii o vedeau atunci cand aveau sa acosteze, descoperea ca frica incepea sa cedeze din nou.

Velele fluturau sub el. Daca-si pemitea sa-si imagineze asta, aproape putea simti cum o stafie incearca sa-l doboare. Nu stia daca franghiile vibrau din cauza vantului turbat sau din cauza fricii lui. Nu, s-a gandit, nu e o stafie, si a inceput din nou sa se gandeasca la siguranta pe care o va simti cand va ajunge in postul de observatie. In timp ce urca, punctul de observatie se apropia din ce in ce mai mult. A decis sa nu priveasca inapoi si sa nu se gandeasca la ce s-ar fi intamplat daca ar fi cazut, ci sa se gandeasca la cat de bine avea sa se simta cand ajungea acolo in varf. Cand in sfarsit a pus piciorul in postul de observatie, a avut un sentiment de usurare si bucurie.

Probabil, povestea noastra s-ar putea sfarsi aici, dar nu asa se termina in realitate. Charlie a vazut ceva ce nimeni altcineva nu a vazut si nu putea vedea de pe puntea de dedesubt... si sigur nu era o stafie. Si-a pus binoclul la ochi pentru a se asigura inca o data. Acolo, plutind nemiscat in departare, era un container imens de metal si pe jumatate scufundat care evident cazuse de pe un pachebot. Charlie a strigat in semn de avertisment, capitanul a ordonat carmaciului sa schimbe cursul, iar corabia - impreuna cu tot echipajul - a fost salvata.

Charlie a devenit un erou. Nu numai ca salvase corabia, dar, de asemenea, invinsese mitul despre stafia batranului lup de mare care cauta sa distruga orice catarator singuratic in drumul catre varful catargului - il rapusese pentru sine, dar si pentru ceilalti. Dupa aceea a devenit un membru propriu-zis al echipajului, aratandu-le noilor incepatori cum sa urce singuri in postul de observatie fara sa se teama de stafia batranului lup de mare. Nu e vorba doar despre masuri de siguranta si despre a urca pas cu pas, le spunea, ci de directia in care-ti indrepti gandurile. Priveste inainte, imagineaza-ti unde vrei sa ajungi, gandeste-te la cum va fi cand ajungi si stafia nu te va mai deranja.

Si, inca ceva, stii ca povestea care se spune acum la bordul corabiei e diferita? Se spune ca, atunci cand au ajuns in port la sfarsitul calatoriei lui Charlie, stafia a sarit de pe corabie si nu s-a mai auzit niciodata de ea.

extras: 101 povesti vindecatoare pentru copii si adolescenti George W. Burns
sursa foto:

Fricile noastre cele de toate zilele

Frica este una din emotiile cele mai raspandite si mai dezvoltate ale fiintei umane. Ea vine din trecutul nostru, de aceea persoanele cele mai inclinate spre a trai frici sunt acele ai caror parinti au trait in nesiguranta si anxietate si nu puteau sa faca fata problemelor emotionale pe care le aveau. Exista multe frici: de intuneric, de spatii vaste, locuri stramte, ascensoare, animale, de a nu avea bani, de trafic intens si lista poate continua.

In afara de acestea mai exista si alte frici mai subtile, cuibarite in inconstient pe care cei mai multi nu le constientizeaza. Ex: frica de a nu fi la inaltimea unei situatii, de a te face de ras, de a fi respins, umilit, de a fi criticat sau acuzat.

Un mijloc bun de a anhila o frica este de a pune o actiune in fata ei. Ex: cel care are frica de animale, sa se apropie de ele alegand un animal mic. 

Oricat de mici ar fi victoriile, persoanele respective merita felicitari. Familia are un rol important prin sustinerea si incurajarea copilului sau adultului respectiv. Frica nu este rationala, iar incercarea de a o depasi prin ratiune nu foloseste la nimic. Psihoterapia se dovedeste utila in aceste situatii.

Nu mai pot, simt ca ma sufoc!

Sambata seara cand Irina a fost in club a suferit o criza de hiperventilatie atat de puternica incat multi dintre cei prezenti au crezut intr-o prima faza, ca ar fi vorba despre o criza epileptica. Din cauza fricii de sufocare, ea a inspirat si expirat atat de rapid incat simptomele au continuat sa se agraveze - au aparut crampe la nivelul mainilor si al picioarelor, iar la nivelul capului o senzatie de ameteala totala.
Irina se calmeaza rapid in ambulanta sosita de urgenta, deoarece personalul medical ii inspira incredere. Rezultatele analizelor efectuate in spital sunt complet normale. Dupa alte trei luni, aceasta sufera o noua criza de hiperventilatie  in timp ce se afla in casa parintilor prietenului ei. Nefiind multumita de rezultatul ultimelor investigatii, se supune altora noi. Psihiatrul ii reconfirma diagnosticul initial si ii  recomanda sa urmeze o psihoterapie. Dupa cateva sendinte de terapie, ii devine clar faptul ca motivul hiperventilatiei  l-au constituit furia si supararea.


Toate emotiile puternice precum supararea, furia, frica, panica, durerea, excitatia sexuala sau tensiunea generata de stres, modifica respiratia. Pacientii anxiosi si cu atacuri de panica au adesea senzatii de anxietate si de apasare in zona pieptului.

Atacul de panica se manifesta prin: ameteala, frisoane, valuri  de caldura, transpiratie, sufocare, greata, teama de moarte, disperare, neputinta. Pot aparea doar cateva din simptomele descrise mai sus.


Ce este hiperventilatia?
Cea mai importanta tulburare functionala a  aparatului respirator, presupune accelerarea si intensificarea respiratiei  ca urmare a unor cauze emotionale.


Cum imi dau seama ca am criza de hiperventilatie?
senzatie de presiune si stramtoare la nivelul toracelui, nevoie acuta de aer, batai inima, palpitatii, senzatie de durere a inimii, furnicaturi in zona gurii, senzatie de amortire a buzelor, senzatie de nod in gat sunt cateva dintre ele.


Cum tratezi atacul de panica - manifestarea hiperventilatiei
Cerem sprijinul medicului si/sau psihologului/ psihoterapeutului. Primul foloseste medicamente pentru disparitia simptomului, ceilalti trateaza in profunzime psihicul, mai precis cauzele care au dus la aceste manifestari.


Ce poate face psihoterapeutul pentru tine?
Prin prezenta continua, amabilitate si respect pentru integritatea ta, ascultand cu atentie povestea ta de viata iti va dezvalui cauza aparitiei hiperventilatiei: legatura dintre ganduri /credinte  si emotii. Vei invata tehnici de respiratie care te vor ajuta sa faci fata situatiei, tehnici de relaxare si noi comportamente care te vor scoate din acest cerc vicios.


Ia atitudine! Atacul de panica nu trece de la sine. Netratarea lui poate duce in timp la complicatii.


Referinte: Cand sufletul vorbeste prin corp -  Hans Morschitzky si Sigrid Sator