BEAU SI LA BUCURIE SI LA NECAZ!

Vaslui, mediul rural:
Reporter: De ce beti?
Localnic: Sa va spun drept. Nevasta e in Italia, doi copii in Italia. M-a lasat. Seara sunt singur si ma gandesc unde-s copiii, ce fac si atunci beau, mai trece din suparari.

                                                  

                                     
Iasi, mediul urban:
Totul a inceput cu cateva pahare consumate la petrecerile organizate de prieteni, ca orice om a mai baut cate ceva dar nu s-a ametit niciodata, apoi fara sa isi explice ce s-a intamplat, a devenit o adevarata consumatoare de alcool. A inceput sa bea zi si noapte si toata viata sa se invartea in jurul alcoolului. Cristina, o femeie de 47 de ani, a dus o lupta crancena impotriva alcoolului, de 7 ani este abstinenta.

Cristina este una dintre femeile care a invins alcoolul. Lupta o va duce toata viata pentru ca tentatia exista si va fi nevoita sa o controleze toata viata.


                                   

Alcoolul este un drog legal si ieftin care distruge vieti, familii, cariere. Este consumat zilnic la petreceri, aniversari, inmormantari, de placere, asa, fara nici un motiv. Lupta devine crunta atunci cand alcoolul pune stapanire pe intreaga viata. Alcoolismul este o boala nu un viciu. Reprezinta o boala progresiva, mentala, fizica si spirituala marcata de obsesia de a bea, in contradictie cu raul fizic creat. Este o boala a negarii in care bolnavul declara cu convingere: eu nu sunt alcoolic, in ciuda tuturor evidentelor.

Motive ale consumului de alcool:
- stari emotionale neplacute
- povara psihologica a responsabilitatilor
- bucurie
- socializare
- curaj de a spune ceva
- stimulare sexuala temporara

Relationarea defectuoasa cu propriul sine si cu ceilalti membri ai familiei reprezinta motivul psihologic al dependentei de alcool. Consumul de alcool determina in timp dependenta psihica si fizica.

Semne ale dependentei psihice:
- stari de indispozitie (frustrare, anxietate, depresie) sunt inlaturate prin consum
- anticiparea si planificarea ocaziilor de a consuma
- evocarea cu placere a momentelor de consum
- in situatii limita cu mare presiune emotionala: boala, deces, divort, pierdere, stari euforice, castiguri  financiare importante (loto, bingo) persoana dependenta se gandeste la consumul de alcool.

Semne ale dependentei fizice:
- de la 24-36 de h de la intreruperea consumului apare tremuratul matinal al mainilor si picioarelor
- dificultati de coordonare a miscarilor, probleme de echilibru si mers
- transpiratie, stari de greata si/sau varsaturi
- durere de cap, tensiune, probleme cardiace
- tulburari de somn
- alte simptome specifice sevrajului alcoolic (delir, halucinatie, hiperventilatie)

Cum se trateaza dependenta de alcool:
Tratamentul variaza de la o persoana la alta, este foarte important sa se intervina  cat mai repede pentru rezultate bune si de lunga durata. In general se recomanda consiliere psihologica sau psihoterapie individuala, de familie, de grup. In cazurile mai grave, suportului psihologic i se adauga tratamentul psihiatric - cand dependenta este asociata cu depresie, anxietate, tulburari de personalitate. In cazurile foarte grave se recomanda dezintoxicarea intr-un mediu specializat deoarece sevrajul poate fi foarte puternic.

La ce foloseste psihoterapia?
- crearea unui mediu securizant in care clientul sa isi expuna dificultatea
- explorarea experientelor trecute
- incurajarea impartasirii si eliberarii de experientele emotionale negative
- invatarea unor abilitati de adaptare pentru a face fata simptomelor specifice

Consecinte ale netratarii:
- tulburari: de dispozitie, anxioase, de somn, psihotice
- complicatii somatice multiple: neurologice, cardiovasculare, gastrointestinale, hematologice,         imunologice, renale, hormonale, sexuale etc)
- degradarea grava a vietii socio-profesionale si de familie

Nu lasa alcoolul sa-ti controleze viata!

surse: stirile PRO TV, BZI, w.w.w.dependenta.ro

Gaina sau vultur? - Poveste terapeutica

                             
                                                 

                                                 

                                                         

Un fermier isi inspecta proprietatea. Existau momente cand era important sa-ti examinezi hotarele, sa vezi cum anotimpul iti influenteaza culturile si recolta si sa te asiguri ca lucrurile sunt in ordine. Putina munca de intretinere din cand in cand poate adesea preveni catastrofe viitoare. Sa te ingrijesti de lucrurile care necesita atentie  te poate ajuta sa te asiguri ca viata curge lin.

In aceasta zi anume s-a abatut de la traseul lui ca sa se uite la un cuib de vulturi sus pe un copac. Il urmarise cu interes. Il observase pentru prima oara cu cateva luni inainte, cand vazuse cum maiestuoasa pasare aducea ramurele pe locul viitoarei sale case. Din cand in cand, fermierul trecea ca sa vada cum inainta constructia, dar nu dadea prea des tarcoale locului, ca sa nu tulbure procesul. A fost emotionat cand vulturul s-a cuibarit in fine in cupa construita rezistent si de abia astepta sa-i zareasca pentru prima data puisorii.

Azi era dezamagit. Vulturul nu se afla in cuib. In apropiere, i-a gasit trupul. Fusese impuscat. Cu oarecare curiozitate si teama, s-a suit in copac. In cuib era un singur ou. L-a luat cu grija jos din pom, l-a dus in hambarul lui si l-a strecurat sub o gaina care-si  clocea ouale.

Puiul de vultur a iesit in cele din urma din gaoace impreuna cu ceilalti puisori clociti de gaina. A fost crescut impreuna cu puii si se credea a nu fi altceva decat un pui de gaina neobisnuit. Isi petrecea timpul scormonind pamantul dupa seminte, cautand viermi si cloncanind in pustiu. Asa stateau lucrurile si acesta a fost modul in care vulturul si-a petrecut anii de formare. Nu avea o idee cine sau ce era. Ocazia de a se descoperi pe sine nu se ivise niciodata.

Intr-o zi, o umbra neagra, amenintatoare s-a asternut asupra bataturii din fata hambarului. Inspaimantat, vulturul a zburat cu companionii sai in cautare de adapost. Privind in sus, vulturul a vazut aripile desfacute ale unei pasari uriase, purtandu-se pe sine fara efort in cercuri gratioase, pe cand aluneca pe curenti de aer cald. Fermecat de maretia unei astfel de pasari gigantice si puternice, s-a intors spre puiul de gaina din spatele lui si a intrebat:

-         Ce-i asta?

-        Asta, i-a spus puiul, este regele pasarilor. Taramul sau e cerul. El stapaneste aerul. Se numeste vultur. Noi suntem pui de gaina. Noi apartinem solului.

Vulturul a privit in sus la pasare si a vazut ce  asemanatori erau. S-a uitat la puisori si, pentru prima data, a vazut cat era de diferit de ei. Cele observate de  vultur au adus cu sine o noua cunoastere. Ceva s-a schimbat in modul in care percepea realitatea sa. Informatia cea noua a deschis noi optiuni.

Vulturul avea acum de ales. Putea sa traiasca si sa moara ca gaina in cotetul din ograda sau putea sa-si desfaca aripile si sa se avante in aer cu maretie, iscusinta si forta, aidoma pasarii de deasupra sa.

SUNTEM CEEA CE CREDEM CA SUNTEM!

 101 povesti vindecatoare pentru adulti - George W. Burns

Poveste terapeutica pentru adulti - Sa te bazezi pe tine insuti!

                                                                 
                                           
Sentimentele de lipsa de putere, neajutorare si lipsa a controlului au fost identificate drept trasaturile principale ale unui numar de tulburari psihice, a da putere este adesea o interventie terapeutica primara si majora in orice forma de psihoterapie. Sentimentele de neajutorare si de lipsa de speranta pot fi caracteristici majore, daca nu cauze, ale depresiei. Deseori oamenii sufera de anxietate sau fobii cand nu detin controlul, sau controlul perceput, asupra evenimentelor din vietile lor.

Aceasta poveste ne invata cum sa facem fata schimbarilor, provocarilor dificile care apar in vietile noastre, cum sa indepartam neincrederea in sine, ne ofera modalitati de a accepta ce nu poate fi schimbat, de a gasi cai noi de rezolvare a obstacolelor care apar, de a invata sa ne apreciem si sa ne bazam pe noi.

Uneori viata intra comod intr-o rutina. Crestem, fiind obisnuiti cu ceea ce ne este familiar si acolo simtim ca suntem in siguranta. Timp de generatii, asa a fost pentru locuitorii unui satuc de munte. Urmasera o traditie care adapta viata modelelor ritmice ale naturii. Cartofii erau cultivati in sezonul lor. Proviziile se schimbau in functie de pasunile sezonale, in susul si in josul povarnisurilor de munte. Fiecare se astepta ca acest pattern sa continue pentru totdeauna.

Dar tot asa cum tiparele sunt ceva familiar, si schimbarile sunt inevitabile. Nimic nu dureaza o vesnicie. Este exact prin ceea ce treceau acesti sateni acum. Multe lucruri pe care le traiau erau in afara controlului lor. In ultimile sezoane clima nu fusese blanda cu ei, iar acum exista mai putina hrana si erau mai multe guri de hranit.

Batranul satului s-a adresat sfatului.
- S-ar putea sa nu fim in stare sa tinem sub control multe dintre lucrurile care se petrec  in acest moment, a spus, asa ca e nevoie sa ne adaptam lor. Este singura cale de a asigura supravietuirea si fericirea oamenilor nostri.

Sfatul a decis sa trimita zece tineri la drum spre capitala, unde ar putea gasi de lucru si, era de sperat, ar trimite bani pentru a sprijini comunitatea.

Odata alesi, cei zece tineri au pornit in lunga si anevoioasa lor calatorie. Aveau de trecut peste numeroase creste muntoase, de invins rape abrupte si de traversat ape involburate. Au trait multe experiente noi si provocatoare in drumul lor, au reusit sa o infrunte pe fiecare in parte. pana ce parea ca vor in fine dejucate. Dar deodata, in fata lor a aparut un obiect aparent de nedepasit, un rau adanc, cu ape repezi, plin de curenti inselatori si valtori puternic invartejite. I-au examinat un timp malurile acoperite cu bolovanis, cautand locul de traversare cu apa cea mai mica si mai linistita. Exista o singura posibilitate - o portiune presarata cu pietre umede si alunecoase pe care sa paseasca in inaintarea lor spre malul celalalt. Ascuns partial de un tarm stancos si de pomi, traseul nu le era complet vizibil celor care ramaneau pe mal. Nu se puteau ajuta unul pe celalalt. Fiecare barbat era lasat in seama propriilor forte.

Au facut pe rand incercarea temerara. Cand parea ca toti au ajuns la malul celalalt, unul dintre ei a propus sa numere grupul, ca sa se asigure ca sosisera toti cu bine. Erau numai noua. Care o fi lipsind? Ce i s-o fi intamplat? Grupul a intrat in panica, fiecare gandindu-se care dintre camarazii lui o fi alunecat in apele furioase, fiind luat de curenti si inecandu-se probabil. Au scrutat malul, dar nu au putut vedea pe nimeni in apa sau aruncat pe tarm. Ce sa faca?

Un al doilea tanar s-a decis sa numere din nou. Rezultatul a fost acelasi. Ingrijorarea lor a sporit si au reluat cautarile dar tot n-au gasit nici cea mai mica urma a prietenului lor disparut.

Fiecare tanar a  numarat la randul lui si fiecare a ajuns la acelasi rezultat: numai noua trecusera cu bine raul. Erau siguri ca unul dintre prietenii lor murise. I- au napadit un sentiment de tristete, s-au strans unul in altul, plangandu-si prietenul disparut.

Tocmai atunci s-a intamplat ca un strain sa treaca pe-acolo. S-a oprit si i-a intrebat de ce erau asa nefericiti. I-au povestit cum au pornit zece tineri din satul lor la drum. Trecusera acest rau primejdios si unul dintre prietenii lor disparuse in aceasta incercare, caci, atunci cand au ajuns pe mal s-au numarat si erau noua. Sigur ca se inecase. Nu exista nicio alta explicatie pentru ca il cautasera cat putusera ei de bine. Ce altceva sa faca decat sa il planga?

Calatorul, vazand problema, i-a intrebat numele prietenului care lipsea. Tinerii se uitau mirati unul la altul, dar nici unul nu-l putea numi pe cel absent. Strainul le-a cerut sa se numere iarasi, rezultatul a fost acelasi. 

Izbucnind in ras, strainul a incercat sa-i linisteasca.
- Niciunul nu lipseste, le-a spus. Este bine, si intr-adevar important, sa ne pese unuia de celalalt si sa ne apreciem reciproc. Dar sa nu ne apreciem noi pe noi insine are, de asemenea, complicatiile sale. Problema este ca fiecare dintre voi a fost atat de modest, incat a uitat sa se numere pe sine.

Bibliografie: 101 povesti vindecatoare pentru adulti - George W. Burns

CARE ESTE SCENARIUL TAU DE VIATA?

                                                             

Irina, o persoana istovita, a avut o mama alcoolica incapabila sa-i pregateasca hrana sau sa raspunda nevoilor ei in termeni de ingrijire materna. In jurul varstei de 5 ani, Irina decide ca cea mai buna solutie pentru a se descurca in viata este aceea de  a deveni competenta si eficace. Astazi, este foarte organizata, controlata si suprasolicitata la locul de munca.
La polul opus, Tom, de 31 ani, se afla la al cincilea loc de munca. Nu depune nici un efort sa reuseasca, a refuzat o specializare care i-ar fi oferit o avansare la actualul loc de munca. In copilarie a suferit de dislexie (tulburare de citire). Tatal, un distins profesor universitar, mama un lector avid, comparandu-se cu ei a ajuns la concluzia ca este un prost. Si astazi, isi mentine credintele: La ce bun sa mai incerc, oricum voi esua, sunt un ratat!


Ce este un scenariu?
SCENARIU DE VIATA este un set complex de modele relationale inconstiente bazate pe reactii fizice de supravietuire, introiectii autoreglatoare, concluzii experentiale implicite, decizii explicite alese sub presiune, in fiecare etapa de dezvoltare.(Erskine, 1980).
Explicatii:
- set complex de modele relationale inconstiente = cand nu ceri, nu ai asteptari, nu simti - exprimi. Sunt persoane care in copilarie au invatat sa-si inghita furia si dezamagirea produsa  de mama sau tata si sa nu mai simta nimic.
- reactii fizice de supravietuire = cand nevoia de securitate nu este implinita (copil batut, agresat, neglijat, umilit), se declanseaza Sistemul General de Alarma Lupta sau Fugi. Acesta este insotit de o serie de reactii corporale: transpiratie, albire/inrosire, tremur, muschi incordati.
- introiectii = copilul mic imita in mod inconstient atitudinile parintelui  si adopta modul sau de a  gandi.
- concluzii implicite = sunt inconstiente, se formeaza pana la 2 ani, ele provin din experienta directa cu celalalt. Ex: mama este tot timpul ocupata, concluzia implicita este trebuie sa deranjez cat mai putin, iar efectul va fi retragerea. Va decide sa manance si sa se joace singur.
- decizii explicite = se iau in copilarie sau in orice etapa evolutiva in termeni de totul sau nimic. Ex: trebuie sa ii ajut pe ceilalti ca sa fiu iubit de mama.


Constructia scenariului:
a. Influentele parentale
Scenariul are la baza mesajele parentale sub forma de: injonctiuni si permisiuni, directive si programe de identificare.
1. Injonctiuni si permisiuni
Permisiunile si injonctiunile sunt emise in copilarie, nonverbal de catre parinti la varsta la care copilul nu intelege inca limbajul verbal. Ele sunt expresia sentimentelor profunde de neacceptare a propriului Copil interior, a sentimentelor parintilor fata de sine, viata si a permisiunilor si injonctiunilor pe care parintii le-au primit la randul lor. Ex. injonctiuni: Nu creste! Nu avea succes! Nu gandi! Nu fii intim cu ceilalti! Permisiunile ofera un mesaj opus: Ai dreptul sa cresti! Ai dreptul sa ai succes! Ai dreptul sa fii tu insuti! Ai dreptul sa fii destept/sa gandesti! Ai dreptul sa fii tu insuti! Ai dreptul sa fii intim!
2. Programe de identificare - reprezinta demonstratiile, exemplele parintesti. Ex: parintii cheltuitori transmit un model de management financiar bazat pe risipa.
3. Directive - consemne complet si direct verbalizate sub forma de sfaturi, incurajari, filozofii familiale, proverbe. Ex: nu te indragosti ca vei suferi, nu crede in prieteni, in viata totul se plateste, numai prostii plang etc.
Exista cinci categorii de directive:
FII PERFECT! copilul invata ca numai nota 10 sau premiul intai conteaza.
FII PUTERNIC! copilul invata sa se comporte ca un Superman, sa nu-si arate slabiciunile.
FA UN EFORT! mesajul primit este : prin munca sau lupta, la progrese!
GRABESTE-TE! sunt cei care nu au timp niciodata, sunt agitati, implicati in prea multe activitati.
FA-MI PLACERE! trebuie intotdeauna sa le faci celorlalti pe plac, sa nu iti faci de ras parintii iar  mai tarziu partenerul de viata, copiii etc.


b. Contributia copilului
Copilul contribuie la constructia propriului scenariu de viata prin doua modalitati:
1. Decizia de viata - copilul va decide care atitudini sunt o solutie rezonabila pentru a gestiona toate datele rezultate din injonctiuni, permisiuni inconstiente, programe de identificare, mesaje nonverbale si verbale. Rezultatul va fi un mod de gandire de tipul: Eu sunt OK sau Eu nu sunt OK.
2. Alegerea eroului - copilul se identifica inconstient cu eroul preferat din povesti.


In exemplul de la inceput, Irina s-a identificat in copilarie cu Mica Sirena, ea se comporta precum o mama a ranitilor, este  un salvator pentru ceilalti, iar barbatii de care se indragosteste  o considera doar o prietena de suflet.


Bibliografie:
Eliberarea din inchisoarea sufletului prin PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA  - Camelia Alina Stavarache
PSIHOTERAPIA INTEGRATIVA PRACTICA - Richard Erskine si Janet Moursund