Berne a descris starile eului ca fiind moduri coerente de a gandi, simti si a ne comporta, ce apar impreuna. Gratie progresului stiintei le putem conceptualiza si ca manifestari ale unor retele neuronale specifice din creier.
Retelele neuronale care se dezvolta in perioada timpurie a vietii au fost numite stari ale eului din Copil. Cand activam o asemenea stare, ne comportam asemenea copilului care am fost odata. Retelele neuronale care reprezinta internalizarea oamenilor care ne-au crescut, asa cum i-am perceput noi, au fost numit Parinte. Cand suntem in Parinte, gandim, simtim si actionam ca unul din parintii nostri sau ca una din persoanele care le-au tinut locul. Starile eului care gestioneaza ce se intampla aici si acum intr-un mod nonemotional sunt numite Adult. Cand suntem in Adult, evaluam realitatea in mod obiectiv si luam decizii pe baza faptelor.
Este important de remarcat ca starile eului sunt reale si observabile si fiecare dintre noi are cele trei stari pe care le incarca cu energie in mod diferit, in functie de moment si situatie. In concluzie, Adultul, care este o stare a eului sau un grup de stari a eului, nu este acelasi lucru cu o fiinta umana adulta.
Odata identificata o stare a eului, este mai usor de recunoscut dupa aceea si astfel putem sa descriem tranzactiile dintre starile din interiorul aceluiasi eu sau dintre starile unui individ cu cele ale altor oameni.
Fiecare tranzactie are doua parti: un stimul si un raspuns. Tranzactiile individuale fac si ele parte, de obicei, dintr-o serie. Analiza lor ne ajuta sa deosebim comunicarea de succes de cea nereusita, cum obtin oamenii stroke-uri (semne de recunoastere), cum isi petrec timpul si cum relationeaza unii cu altii.
bibliografie: Jocurile noastre de toate zilele ERIC BERNE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu