Distorsiunile
cognitive sunt ganduri si convingeri negative datorate unor erori de logica -
asa spune definitia. Sunt folosite de toate categoriile de oameni si nu au legatura
cu coeficientul de inteligenta, ci cu mediul in care traim. De obicei, acestea
sunt transmise din frageda copilarie, dar le putem prelua si mai tarziu. Fara
sa vrem si fara sa stim acestea ne ingreuneaza procesul de comunicare si
provoaca tensiuni in relatiile interumane.
PERFECTIONISMUL sau „gandirea
in alb si negru”. Ex: „Daca nu iau 10 la examen
inseamna ca sunt un prost!”
MINIMALIZAREA SUCCESELOR – „Am reusit la examenul auto si, ce-i cu asta?”
CONCENTRAREA NEGATIVA – „E ingrozitor. E inacceptabil. E un dezastru.”
EVALUAREA/ JUDECATA AFECTIVA – „Mi-e frica sa zbor cu avionul, deci e
periculos sa zbor cu avionul.” „Ma simt inferior. Nu e nimic de capul meu.”
FENOMENUL TRANSFORMARII ALBULUI IN NEGRU – „Imi vorbeste frumos, deci
vrea ceva de la mine.”
PREDICTII ASUPRA VIITORULUI – Persoanele cu gandire negativa emit predictii despre rezultate negative, au tendinta sa le considere fapte implinite. Ex: „Cred ca voi pica examenul!”
TREBUIE - E seful imaginar din mintea noastra care ne preseaza tot
timpul: „Trebuie sa gasesc ordine acasa. Trebuie sa iasa mancarea perfect.”
ETICHETAREA – Atunci cand criticam persoana si nu comportamentul. Ex: „Este
un prost.”
CONSIDERAREA LUCRURILOR DIN PUNCT DE VEDERE PERSONAL – „Stie ca sunt din
provincie si de asta nu-mi primeste dosarul.”
SUPRAGENERALIZAREA – „Toti barbatii sunt porci.”
Acestea sunt cele mai uzuale distorsiuni cognitive, dar mai exista si
altele. Prin metode de lucru specifice, psihoterapia va sprijina in depasirea
acestor obstacole.
Sursa: [Photo]
