Obisnuiesti sa-ti cumperi haine pe care nici nu apuci sa le porti, ai zeci de perechi pantofi pe care i-ai incaltat doar odata, arunci banii pe obiecte inutile doar pentru ca sunt la oferta?
Definirea conceptului de dependenta de cumparaturi este complicata deoarece oscileaza intre abordarile psihologilor si psihiatrilor si cele ale specialistilor de marketing si comportamentul consumatorului. O explicatie la prima vedere a acestei dependente o reprezinta placerea imediata obtinuta prin cumparaturi, o falsa rezolvare a depresiei si a stresului. Asemanatoare celorlalte forme de dependente incepe ca o activitate de divertisment, recreationala si devine in timp compulsiva.
Dependenta de cumparaturi a fost initial descrisa de psihiatrii Bleurer si Kraepelin la inceputul secolului XX ca o actiune compulsiva (repetitiva) de a cumpara care duce la acumularea de mari datorii pe care le tot amani pana la aparitia unei situatii catastrofale cand afla toti cei apropiati de dependent.
Cum iti dai seama ca esti dependent de cumparaturi (oniomanie)?
1. Esti preocupat in majoritatea timpului de faptul de avea , de a detine un anumit obiect, de actiunea de a cumpara.
2. Te pregatesti intens de cumparaturi si cheltuieli, te gandesti unde si cand sa mergi poate si cum sa te imbraci si chiar si ce carti de credit sa folosesti. Faci cercetari serioase despre reduceri, noi magazine si tendinte noi in moda.
3. Actiunea - goana dupa cumparaturi - pe care dependentii o caracterizeaza drept captivanta, emotionanta, interesanta.
4. Actiunea se incheie cu cumpararea efectiva a produselor, plata lor, urmata de sentimente de dezamagire fata de propria persoana. Cele mai experimentate emotii negative sunt: depresia, anxietatea, plictiseala, furia, autocritica.
Cauze:
1. Legatura cu tulburarile de personalitate si alte dependente. Oniomania poate fi legata de tulburarea obsesiv-compulsiva, de depresie, tulburarea de control a impulsurilor intalnita la jucatorii patologici de noroc, cleptomania, piromania, tricotilomania (smulgerea repetata a parului din propriul cap).
2. Efectul societatii de hiperconsum. A devenit un stil de viata plimbarea prin mall-uri si hipermarketuri, momente importante din viata noastra, intalniri si mese ale zilei toate se petrec in mall-uri.
3. Efect al manipularii prin publicitate. Aceasta la inceputuri servea intereselor consumatorilor, astazi serveste intereselor celor care fac profit. Reclamele au menirea sa te faca sa te simti mai norocos, mai frumos, mai bogat, esti invidiat de X pentru ca ai reusit sa achitionezi produsul X sau serviciul Y...nu conteaza ce face produsul, importanta e imaginea pe care o capeti daca il detii.
4. Dezvoltarea tehnicilor de vanzare prin lucrul cu subconstientul consumatorului.
Profesionistii din marketing folosesc tehnici ca: preturi magice, presupuse oferte, apel la libertate, produse personalizate.
5. Efectul mass-mediei si a modelelor culturale. Promotoare ale publicitatii, canalele media transmit foarte des imagini ale oamenilor preocupati de cumparaturi, de multe ori este indusa ideea unui client VIP datorita efectului cumpararii unor produse si servicii care nu ne folosesc si ne golesc buzunarele. Oare am nevoie de....? s-a transformat obsesiv in trebuie, neaparat sa-mi cumpar cutare si cutare...!!!
6. Efectul modei. Dorinta de a fi la moda cu orice pret poate fi generatoare de multe suferinte materiale si nu numai. Din pacate, moda a devenit o industrie si avem nevoie de mult discernamant si echilibru pentru a rezista tentatiei. De ceva vreme, au intrat in acest joc care poate deveni periculos si institutiile bancare care ofera credite pentru nevoi personale. Va dati seama cat de greu ii poate fi unui dependent de cumparaturi sa reziste acestei oferte!
7. Disparitia familiei traditionale si a valorilor. Ne place sau nu, lumea s-a schimbat si noi inca nu ne-am adaptat complet. Cu bune si rele, familia traditionala sustinea confortul si siguranta indivizilor, familia moderna ofera multe facilitati, este orientata spre individualism, punand accent pe statutul social si economic. Indivizii ai caror personalitati ii predispun la dependente pot avea sentimente de neputinta, de vid, lipsa afectiunii.
Ce e de facut?
Oniomania este considerata o dependenta comportamentala, este putin studiata si putin inteleasa.
Pentru a fi tratata e nevoie sa fie recunoscuta de catre persoanele aflate in discutie. Urmeaza acceptarea unei evaluari psihologice si/sau psihiatrice pentru a se vedea legatura cu alte afectiuni, de obicei este depresia. La universitatea Stanford SUA, a fost testat cu succes Citalopram (antidepresiv) iar psihoterapia cognitiv-comportamentala da rezultatele cele mai bune in acest sens.
Referinte: Donald W. Black - A review of compulsive buying disorder -
De Sarbo si Edwards 1996, Roberts 1998, Mowen si Spears 1999, Valence et al. 1988 in
Ergin, 2010
