Chestionar simptome anxietate

                                                                       

Acest chestionar se autoadministreaza obtinand astfel indicii despre tulburarile de anxietate impartite pe 6 sectiuni.

Sectiunea A 
1. Ai avut vreodata un atac de panica? DA__NU__
2. Daca da, ai avut un astfel de atac  in ultima luna? DA__NU__
3. Daca ai avut un atac in ultima luna, ti-ai facut griji ca ai putea avea inca unul? sau te-ai preocupat de implicatiile atacului asupra sanatatii tale fizice sau mentale? DA__NU__
4. Care dintre urmatoarele simptome au fost prezente in cazul celui mai sever episod de anxietate?
__ imposibilitate de a respira, senzatie de sufocare
__ ameteala sau pierderea echilibrului
__ palpitatii si respiratie accelerata
__ tremur
__transpiratie
__senzatie de inecare
__greata sau dureri abdominale
__sentimentul de a fi detasat sau in afara corpului tau
__amorteala sau furnicaturi
__fierbinteala sau frisoane
__durere in piept sau disconfort
__teama de a muri
__teama de a innebuni sau de a face un gest necontrolat

Sectiunea B 
5. Teama de a suferi un atac de panica te face sa eviti sa te pui in anumite situatii? DA__NU__
6. Daca da, pe care dintre urmatoarele  situatii pe eviti?
__ sa mergi departe de casa
__cumparaturile la supermarket
__sa stai la coada
__sa mergi in magazine
__sa mergi in malluri
__sa conduci pe autostrada
__sa conduci pe strazi indepartate de casa
__sa conduci singur in masina
__sa folosesti transportul public: autobuze, trenuri, avioane
__sa treci poduri
__sa treci prin tunele
__sa mergi cu liftul
__sa fii la altitudini inalte
__sa mergi la medic sau la dentist
__sa stai pe scaunul barbierului sau al coafezei
__sa mananci la restaurant
__sa mergi la serviciu
__sa fii departe de un loc sau o persoana care iti ofera siguranta
__sa fii singur in afara casei
__sa iesi din casa

Sectiunea C
7. Eviti anumite situatii din teama de a te face de ras sau de a fi evaluat negativ de altii sau cand rusinarea ar putea conduce la panica? DA__NU__
8. Daca da, pe care din urmatoarele situatii le eviti pentru a nu te face de ras sau a nu fi umilit?
__sa te afli in orice fel grup (de exemplu: la serviciu, in sala de clasa, la evenimente sociale, in grupuri de suport)
__sa sustii o prezentare in fata unui grup restrans de oameni
__sa sustii o prezentare in fata unui grup mare de oameni
__petreceri si evenimente publice
__sa folosesti toaletele publice
__sa mananci in fata altora
__sa-ti scrii sau semnezi numele de fata cu altii
__sa iesi la intalniri
__orice situatie in care ai putea spune ceva prostesc

Sectiunea D
9. Te simti anxios in majoritatea timpului? DA__NU__
10. Ai fost anxios in ultimile 6 luni? DA__NU__
11. Daca da, ce simptome ai avut?
__neliniste sau un sentiment de teama sau de a ajunge la limita
__ai obosit repede
__dificultate in concentrare sau ai simtit mintea cum se goleste
__iritabilitate
__tensiune musculara
__probleme cu somnul (dificultate in adormire sau de a ramane adormit)

Sectiunea E
12. Ai ganduri intense si repetitive precum ranirea unei rude apropiate, contaminarea cu mizerie sau cu  o substanta toxica, teama ca ai uitat usa descuiata sau ca ai uitat sa inchizi un aparat (si recunosti ca aceste ganduri sunt irationale)? DA__NU__
13. Faci anumite actiuni ritualice precum spalatul pe maini, verificatul sau numaratul pentru a elibera anxietatea in privinta gandurilor irationale care iti vin in minte?DA__NU__

Sectiunea F
14. Ai luat parte la vreun eveniment traumatizant in care ai simtit o frica intensa deoarece ai experimentat sau ai fost martorul unui deces, amenintare cu moartea sau o vatamare grava?DA__NU__
Daca da:
15. De la eveniment incoace:
__ai amintiri stresante si intrusive(patrunzatoare) despre eveniment
__ai vise repetitive ale evenimentului
__simti ca evenimentul are loc din nou (il retraiesti, ai halucinatii sau flash-uri retrospective)
__simti emotii puternice cand iti amintesti evenimentul
__ai reactii fizice cand iti amintesti evenimentul
16. De la eveniment incoace:
__ai tendinta de a evita gandurile, simtirile si discutiile legate de eveniment
__ ai tendinta de a evita oamenii, locurile si activitatile care iti amintesc de eveniment
__iti este greu sa-ti amintesti o parte din eveniment
__ti-a scazut interesul de a te implica in activitati importante
__te simti detasat de altii
__ai emotii limitate
__te astepti sa ai un viitor limitat
17. De la eveniment incoace:
__ai probleme cu somnul
__esti iritabil sau ai izbucniri temperamentale
__ai dificultati de concentrare
__esti hipervigilent
__tresari de spaima in mod exagerat


                                                               INTERPRETARE
SECTIUNEA A
Aceasta sectiune testeaza prezenta tulburarii de panica. Daca ai raspuns cu da la intrebarile 1 si 2, nu suferi neaparat de atac de panica. Daca ai raspuns cu da la intrebarea 3 prezinti o trasatura importanta al atacului de panica, anume teama de a suferi un alt atac de panica si ciclul frica-de-frica. Cum stii daca simptomele anxietatii pe care le simti constituie un atac de panica? Daca ai experimentat 4 sau mai multe dintre simptomele enumerate la intrebarea 4 intr-un interval de 10 minute, inseamna ca ai avut un atac de panica.

SECTIUNEA B
Aceasta sectiune testeaza prezenta agorafobiei: teama de locuri deschise, de a fi prea departe de un loc sigur sau de o persoana, sau in locuri sau situatii din care este dificil sa scapi sau teama ca nu vei putea fi ajutat in cazul in care experimentezi un atac de panica. Daca ai raspuns cu da la intrebarea 5 ai putea suferi de agorafobie. Cu cat mai multe situatii ai bifat la intrebarea 6, cu atat este mai mare gradul de agorafobie.

SECTIUNEA C
Aceasta sectiune testeaza prezenta fobiei sociale. Daca ai raspuns cu da la intrebarea 7, este posibil sa suferi de fobie sociala. Cu cat mai multe situatii ai bifat la intrebarea 8, cu atat este mai mare gradul de fobie sociala.

SECTIUNEA D
Aceasta sectiune testeaza prezenta tulburarii de anxietate generalizata TAG. Daca ai raspuns cu da la intrebarile 9 si 10, este posibil sa suferi de TAG. Daca ai bifat 3 sau mai multi itemi la intrebarea 11, atunci cu siguranta suferi de TAG.

SECTIUNEA E
Aceasta sectiune testeaza prezenta tulburarii obsesiv compulsive TOC. Daca ai raspuns cu da la intrebarea 12, inseamna ca ai obsesii. Daca ai raspuns cu da la intrebarea 13, inseamna ca ai compulsii. Raspunsul afirmativ la ambele intrebari inseamna TOC.

SECTIUNEA F
Aceasta sectiune testeaza prezenta tulburarii de stres postraumatic TSPT. Daca ai raspuns cu da la intrebarea 14 si ai bifat unul sau mai multi itemi la intrebarea 15, 3 sau mai multi itemi la intrebarea 16 si 2 sau mai multi itemi la intrebarea 17 si acestea au durat mai mult de o luna, inseamna ca suferi de TSPT.

Daca esti nelinistit/a in ce priveste rezultatul chestionarului, programeaza o intalnire cu un psihoterapeut:CONTACT

sursa

Ce este sindromul de stres posttraumatic?

                                                           

                                                               

STRESUL POSTRAUMATIC, cea mai severa tulburare anxioasa. Apare in urma unui eveniment traumatic cum ar fi: martor al unui accident, viol, razboi, atac terorist, talharie etc. 
4 categorii mari de simptome:

Simptome patrunzatoare, puternice: amintiri legate de eveniment, cosmaruri, simptome fizice

Simptome de evitare si paralizie emotionala: senzatie de izolare, detasare de tot ce il inconjoara, pierdere interes, goluri memorie, tocire emotionala

Simptome de hiperactivitate: manie, nervozitate, dificultati de concentrare, senzatia de pericol iminent. 

Modificari de cognitie adica cunoastere si dispozitie se refera la starile sufletesti
Toate trebuie sa evolueze mai mult de o luna pentru a se putea stabili acest diagnostic. La aparitia si mentinerea acestei tulburari contribuie factorii: psihologici, ereditari si de mediu.

Indiferent de cauză, persoanele afectate retrăiesc trauma în mod repetat sub forma coșmarurilor sau a amintirilor necontrolabile din timpul zilei.

Cum îți dai seama dacă cineva suferă de stres posttraumatic?

Urmărește dacă persoana respectivă prezintă una sau mai multe dintre următoarele:

Simptome puternice:

1. Amintiri ale evenimentului (imagini, mirosuri, sunete, sentimente şi emoţii)
2. Coşmaruri legate de eveniment
3. Reacţii emoţionale intense (teamă, nervozitate, tristeţe sau vinovăţie) la amintirea evenimentului
4. Simptome fizice (transpiraţii, tensiune musculară) determinate de amintirea evenimentului.

Simptome de evitare şi de paralizie emoţională:

1. Încercarea de a evita orice lucru legat de traumă
2. Goluri de memorie
3. Pierderea interesului pentru activităţile normale
4. Senzaţia de izolare şi detaşare faţă de ceilalţi
5. Senzaţia de amorţeală sau tocire emoţională (reacția la evenimentele prezente este mult atenuată, nu mai este așa promptă ca înainte de traumă: emoțiile se „tocesc” asemenea unui cuțit)
   
   

Simptome de excitabilitate crescuta:

1. Nervozitate, izbucniri nervoase
2. Mânie
3. Dificultăți de concentrare
4.  Căutarea permanentă a semnelor pericolului. Dacă ai o astfel de persoană în jurul tău în primul rând ai răbdare și caută să o înțelegi. Nu o judeca pentru că nu faci altceva decât să îi adâncești suferința.

Neapărat îndrum-o către un specialist. Psihoterapeutul foloseste terapia verbala sau tehnici de procesare a informatiilor din creier prin metoda EMDR sau le poate folosi impreuna in functie de gravitatea cazului, astfel incat treptat, treptat, persoana să se detașeze de traumă și să aibă o viață normală. Boala netratata se cronicizeaza si duce la alcoolism, depresie majora, suicid.

Tratament: psihoterapie si medicamentatie administrate impreuna sau separat

                   EMDR - desensibilizare si reprocesare prin miscari oculare, un tip nou de psihoterapie                          care stimuleaza bilateral creierul prin miscari vizuale, sunete si batai ritmice
                   ludoterapie sau terapia prin joc pentru copii


Bibliografie: Ghidul DSM-5 pentru clinicianul inteligent JOEL PARIS
                      Vindecarea traumelor din trecut FRANCINE SHAPIRO, PHD

7 dintre semnele care iti spun ca suferi de fobie sociala!

 
                                                                 

                                                  

Atunci când urmează să întâlnești persoane noi sau să te expui unor situații necunoscute, e normal să simți o ușoară teamă sau să ai emoții. Este firesc pentru cei mai mulți dintre noi să se simtă tensionați în anumite situații (când trebuie să vorbești în public, când mergi la un interviu de angajare, când discuți cu o persoană care se află într-o poziție de autoritate, etc). Însă, când stările acestea devin dificil de suportat, e posibil să vorbim de fobie socială.

Cum se manifestă? Ca în exemplul următor:

Andrei urmează să își sărbătorească ziua numelui. A pregătit minuțios lista de invitați, a făcut rezervare la un restaurant intim unde nu se perindă prea multă lume. Totul este pus la punct, nu pare că ar mai putea apărea situații neprevăzute. Se simte în siguranță.

Însă, în ultimul moment, află de la cel mai bun prieten al lui că va avea niște invitați surpriză. În mintea lui Andrei apar deja gândurile: „Ce mă fac eu acum? Colegii cei noi... cum mă văd mă iau peste picior...ce sa vorbesc eu cu ei?!... nici nu o să pot să înghit cu ei de față... toți se uită la mine cu dezaprobare...” Simte cum îi crește tensiunea, apare senzația de vomă și transpiră abundent . Este cuprins de o stare acută de frică și de neliniște, care nu cedează orice ar încerca să facă. Intentionează să sune la restaurant pentru a contramanda totul.

Semne că suferi de fobie socială:

• Eviți să cunoști persoane noi sau să fii în centrul atenției
• Ești exagerat de preocupat/ă de impresia pe care o faci celorlalți
• Îți este frică să nu te faci de râs (spunând ceva greșit sau făcând un gest greșit, chiar dacă sunt greșeli minore)
• Nu îți poți desprinde atenția de pe lucrurile care merg prost, iar acestea devin nota dominantă a experienței tale sociale
• Te simți copleșit/ă de frică și neliniște până la punctul în care rămâi fără aer, tremuri necontrolat, nu mai poți vorbi, simți că amețești sau ca ai senzația de vomă.
• Îți rulează în continuu gânduri ca: „nu o să fac față”, „o să mă fac de râs”, „nu mă descurc”, „sunt un ciudat/ă”, etc.
• Anticipezi și te aștepți ca totul să îți meargă teribil de prost (prin urmare eviți interacțiunile cu ceilalți, dacă te afli la o petrecere preferi să rămâi izolat într-un colț al camerei, în sala de curs te așezi în ultimul rând, privești în pământ când vorbești cu cineva, rogi pe alții să vorbească la telefon în locul tău)

Cum tratezi fobia socială?

Tratamentul clasic este psihoterapia însoțită în anumite situații de tratament psihiatric.

Tratament adjuvant: fitoterapie, dietoterapie, exercitii fizice.

Vestea bună este că intr-un cabinet psihologic fobia socială se tratează fara medicamente.

Ce poate face psihoterapeutul pentru tine?

Te asculta, intelege, accepta, fara sa te eticheteze si sa emita judecati de valoare. Rolul meu este sa te ghidez sa-ti descoperi adevarata valoare, eliberandu-te de poveri inutile: frici bine ascunse, scenarii care te inspamainta etc. Pe parcursul terapiei vei conștientiza emoțiile, senzațiile corporale, gândurile automate și comportamentele care te-au făcut să ajungi în această situație neplacută. Prin metode și tehnici specifice, psihoterapia integrativă te ajuta în eliminarea acestei tulburari.  

Programeaza o prima intalnire cu un psihoterapeut: CONTACT

Referinte: Christophe Andre psihiatru  - fobia sociala -

Mi-e frica sa ies singura pe strada!

                                                               

Este miercuri după-amiază. Ai stabilit deja de ieri că te întâlnești azi la ora 17.00 cu cea mai bună prietenă a ta. V-ați dat ca loc de întalnire gradina publica. Ai ajuns înaintea ei așa că te hotărăști să te așezi pe bancă și o aștepți. Dar...după câteva momente simți cum te cuprinde o stare de neliniște....se tranformă rapid în frică. Simți că nu ai aer, că te sufoci, iar picioarele îți amorțesc. Mintea ți se golește de gânduri și nu poți lua o decizie cu privire la starea ta....

Dacă ai trăit vreodată un scenariu asemănător este posibil să suferi de agorafobie.

Agorafobia reprezinta teama de a fi in mijlocul unei multimi - piete, traversare pod, magazine mari. Persoanele afectate evita locuri si situatii care i-ar putea produce panica. De aceea, aceasta tulburare anxioasa nu este considerata o fobie, ci o complicatie a panicii (Wittchen at al., 2010).

Ce ti se intampla cand ai un episod de panica cu agorafobie?
corporal: senzatii de caldura, sufocare, lesin, amorteala, intepaturi
cognitiv: convingeri disfunctionale - cred ca o sa innebunesc, voi muri etc.- vid mental
comportamental: apare tentatia folosirii in exces a alcoolului, medicamentelor sau substantelor, se evita situatiile sau locurile unde au avut loc atacurile de panica
In timp  pot aparea si alte tulburari: anxietatea generalizata, depresia.

Cum tratezi agorafobia?
Tratamentul consacrat consta in psihoterapie si sau medicamente. Tratamentul adjuvant completeaza si ajuta pe cel clasic. Acesta poate consta in: exercitii fizice, meditatie, tehnici de relaxare, yoga.

Ce poate face psihoterapeutul pentru tine? 
Psihoterapia iti ofera posibilitatea sa fii ascultat, inteles, sa te simti in siguranta fara sa fii judecat. Poti sa pui cate intrebari doresti pentru a intelege cum functioneaza si cum poate fi de ajutor in cazul tau. Impreuna vom stabili un plan de lucru care va fi personalizat in functie de nevoile tale.

Nu lăsa timpul să treacă căci expresia „timpul le vindecă pe toate” nu se aplică în situația asta. Dimpotrivă, timpul poate agrava problema de care suferi.

Programează acum o primă întâlnire cu un psihoterapeut: CONTACT

Referinte: Ghidul DSM-5 pentru clinicianul inteligent Joel Paris

Manifestari ale anxietatii generalizate

                                                           



Anxietatea generalizata AG conform (DSM-5) Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale reflecta o trasatura-cheie: ingrijorare in legatura cu evenimente putin probabil sa se intample. AG este insotita de simptome fizice ( insomnie, agitatie, tulburari digestive, tensiune musculara), simptome psihologice ( stari de teama, neliniste, iritabilitate, concentrare slaba). In general, se instaleaza din copilarie si creste gradual in adolescenta, tinerete etc. Netratata corespunzator duce la tulburari ale vietii sociale, profesionale etc.

AG nu este un diagnostic precis si are niveluri ridicate de comorbiditate cu alte tulburari: fobiile, depresia si abuzul de substante (Stein, 2001).

Tratamentul anxietatii generalizate se face prin psihoterapie si/sau psihiatrie. In psihoterapia integrativa, PI, strategia de lucru se stabileste conform nevoilor clientului si dupa posibilele comorbiditati (depresie, alte tulburari de anxietate. tulburari de personalitate etc.) PI actioneaza asupra nivelurilor personalitatii: cognitiv, comportamental, inconstient, fiziologic, tinand in primul rand cont de formarea  si mentinerea RELATIEI TERAPEUTICE, firul invizibil care leaga in mod necesar si armonios doi oameni: clientul si terapeutul.
Referinte: Ghidul DSM-5 pentru clinicianul inteligent -Joel Paris
foto