SCAPA CINE POATE!

                                             
                                                                 
                           

Mirela, mărturisindu-şi propria dramă: "Mama este alcoolică şi nu s-a preocupat mai niciodată de mine şi mereu mi-am căutat anumiţi prieteni pe care să-i simt foarte aproape, de care mă simţeam la un moment dat dependentă. Aceştia consumau droguri şi aşa am început şi eu. Mai întâi cu pastile, pe la 14 ani. După aceea nu m-am mai drogat o perioadă, iar pe la 16 ani am început să mă droghez constant. Consumam în fiecare zi supradoze de pastile şi "iarbă". Ne distram în acest fel şi uitam de probleme. Mi se părea că e singurul mod prin care puteam să evadez de tot ce păţeam acasă, de tot ce mi se întâmpla. Vedeam totul ca pe o escapadă.

Timp de un an, consumul, în cazul ei, a mers în paralel cu terapia. Consuma droguri, se abţinea două-trei săptămâni şi iar recădea. Acum iarăşi este într-o perioadă de abstinenţă de şase luni", povesteşte consilierul tinerei.

Totul poate incepe ca o distractie, ceva nou experimentat cu prietenii la petreceri, unii o fac din teribilism, altii la presiunea grupului sau a problemelor din familie, scoala sau a neintegrarii in societate si colectivitate.

Dependenta de droguri este o boala cronica a creierului ce afecteaza persoana fizic si psihic.

Semne ale dependentei de droguri si riscurile aferente consumului diferitelor tipuri de droguri:
- pierderi de memorie si distrugerea neuronilor
- boli cardiovasculare
- SIDA  si hepatita
- probleme de sanatate mintala
- insomnii
- pierderi foarte mari in greutate

Tipuri de droguri:
- stimulente- actioneaza asupra sistemului nervos central, genereaza stari de euforie:
cocaina, amfetaminele, ecstasy
- depresive- incetinesc activitatea sistemului nervos central, reduc activitatea creierului, calmand starile de anxietate: alcool, canabis, barbituricele (fenobarbital, pentobarbital etc.) benzodiazepinele (valium, temazepam etc.)
- opiacee - calmeaza durerea, au efect euforic si sedativ, supradozele pot duce la coma sau moarte: heroina, morfina, opium etc.
- halucinogene- provoaca distorsionari in perceperea realitatii: canabis, LSD, ecstasy, ciuperci halucinogene  
- etnobotanice -  sunt produse intr-o combinatie de chimicale care se schimba continuu

Cum se trateaza dependenta de droguri? In principiu, prin medicina psihiatrica si psihoterapie/consiliere psihologica, psihoeducatie. Tratamentul medicamentos este compus din detoxifiere (dezintoxicare) a organismului si substitutie pentru mentinerea starii de abstinenta.

Cum poate ajuta psihoterapia?
-identifica problema care a dus la aparitia dependentei, gaseste motivatia pentru     schimbarea acestui comportament
- gaseste metode alternative pentru a face fata adictiei
- previne recaderile pentru ca tratamentul dependentelor este compus din suisuri si coborasuri.

Suportul familiei este extrem de important, mai important decat orice medic, orice spital, orice tratament. Vointa proprie si sprijinul celor care iti vor binele! Nu as fi reusit altfel. Abia cand am fost curat, am inteles ca drogurile nu inseamna fericire, ci o viata in suferinta, o bunastare aparenta care trece repede si face loc chinurilor incredibile, unei vieti in mizerie, fara familie si prieteni, nimeni nu va sta langa tine, cand tu nu mai ai ratiune, logica, sentimente pentru nimeni si nimic. Nu vrei decat doza, singurul obiectiv al existentei tale si esti in stare sa faci orice pentru ea. Pentru inca o portie de fericire, asa cum ai crezut initial, dar un pas mai aproape de moarte, asa cum vei afla pe parcurs. Confesiunea unui fost drogat

Surse:

http://www.castlecraig.ro
http://www.puterea.ro
http://ziarullumina.ro/

BEAU SI LA BUCURIE SI LA NECAZ!

Vaslui, mediul rural:
Reporter: De ce beti?
Localnic: Sa va spun drept. Nevasta e in Italia, doi copii in Italia. M-a lasat. Seara sunt singur si ma gandesc unde-s copiii, ce fac si atunci beau, mai trece din suparari.

                                                  

                                     
Iasi, mediul urban:
Totul a inceput cu cateva pahare consumate la petrecerile organizate de prieteni, ca orice om a mai baut cate ceva dar nu s-a ametit niciodata, apoi fara sa isi explice ce s-a intamplat, a devenit o adevarata consumatoare de alcool. A inceput sa bea zi si noapte si toata viata sa se invartea in jurul alcoolului. Cristina, o femeie de 47 de ani, a dus o lupta crancena impotriva alcoolului, de 7 ani este abstinenta.

Cristina este una dintre femeile care a invins alcoolul. Lupta o va duce toata viata pentru ca tentatia exista si va fi nevoita sa o controleze toata viata.


                                   

Alcoolul este un drog legal si ieftin care distruge vieti, familii, cariere. Este consumat zilnic la petreceri, aniversari, inmormantari, de placere, asa, fara nici un motiv. Lupta devine crunta atunci cand alcoolul pune stapanire pe intreaga viata. Alcoolismul este o boala nu un viciu. Reprezinta o boala progresiva, mentala, fizica si spirituala marcata de obsesia de a bea, in contradictie cu raul fizic creat. Este o boala a negarii in care bolnavul declara cu convingere: eu nu sunt alcoolic, in ciuda tuturor evidentelor.

Motive ale consumului de alcool:
- stari emotionale neplacute
- povara psihologica a responsabilitatilor
- bucurie
- socializare
- curaj de a spune ceva
- stimulare sexuala temporara

Relationarea defectuoasa cu propriul sine si cu ceilalti membri ai familiei reprezinta motivul psihologic al dependentei de alcool. Consumul de alcool determina in timp dependenta psihica si fizica.

Semne ale dependentei psihice:
- stari de indispozitie (frustrare, anxietate, depresie) sunt inlaturate prin consum
- anticiparea si planificarea ocaziilor de a consuma
- evocarea cu placere a momentelor de consum
- in situatii limita cu mare presiune emotionala: boala, deces, divort, pierdere, stari euforice, castiguri  financiare importante (loto, bingo) persoana dependenta se gandeste la consumul de alcool.

Semne ale dependentei fizice:
- de la 24-36 de h de la intreruperea consumului apare tremuratul matinal al mainilor si picioarelor
- dificultati de coordonare a miscarilor, probleme de echilibru si mers
- transpiratie, stari de greata si/sau varsaturi
- durere de cap, tensiune, probleme cardiace
- tulburari de somn
- alte simptome specifice sevrajului alcoolic (delir, halucinatie, hiperventilatie)

Cum se trateaza dependenta de alcool:
Tratamentul variaza de la o persoana la alta, este foarte important sa se intervina  cat mai repede pentru rezultate bune si de lunga durata. In general se recomanda consiliere psihologica sau psihoterapie individuala, de familie, de grup. In cazurile mai grave, suportului psihologic i se adauga tratamentul psihiatric - cand dependenta este asociata cu depresie, anxietate, tulburari de personalitate. In cazurile foarte grave se recomanda dezintoxicarea intr-un mediu specializat deoarece sevrajul poate fi foarte puternic.

La ce foloseste psihoterapia?
- crearea unui mediu securizant in care clientul sa isi expuna dificultatea
- explorarea experientelor trecute
- incurajarea impartasirii si eliberarii de experientele emotionale negative
- invatarea unor abilitati de adaptare pentru a face fata simptomelor specifice

Consecinte ale netratarii:
- tulburari: de dispozitie, anxioase, de somn, psihotice
- complicatii somatice multiple: neurologice, cardiovasculare, gastrointestinale, hematologice,         imunologice, renale, hormonale, sexuale etc)
- degradarea grava a vietii socio-profesionale si de familie

Nu lasa alcoolul sa-ti controleze viata!

surse: stirile PRO TV, BZI, w.w.w.dependenta.ro

Iubesc cumparaturile!

                                                         

Obisnuiesti sa-ti cumperi haine pe care nici nu apuci sa le porti, ai zeci de perechi pantofi pe care i-ai incaltat doar odata, arunci banii pe obiecte inutile doar pentru ca sunt la oferta?

Definirea conceptului de dependenta de  cumparaturi este complicata deoarece oscileaza intre abordarile psihologilor si psihiatrilor si cele ale specialistilor de marketing si comportamentul consumatorului. O explicatie la prima vedere a  acestei dependente o reprezinta placerea imediata obtinuta prin cumparaturi, o falsa rezolvare a depresiei si a stresului. Asemanatoare celorlalte forme de dependente incepe ca o activitate de divertisment, recreationala si devine in timp compulsiva.
Dependenta de cumparaturi a fost initial descrisa de psihiatrii Bleurer si Kraepelin la inceputul secolului XX ca o actiune compulsiva (repetitiva) de a cumpara care duce la acumularea de mari datorii pe care le tot amani pana la aparitia unei situatii catastrofale cand afla toti cei apropiati de dependent.

Cum iti dai seama ca esti dependent de cumparaturi (oniomanie)?
1. Esti preocupat in majoritatea timpului de faptul de avea , de a detine un anumit obiect, de actiunea de a cumpara.
2. Te pregatesti intens de cumparaturi si cheltuieli, te gandesti unde si cand sa mergi poate si cum sa te imbraci si chiar si ce carti de credit sa folosesti. Faci cercetari serioase despre reduceri, noi magazine si tendinte noi in moda.
3. Actiunea - goana dupa cumparaturi - pe care dependentii o caracterizeaza drept captivanta, emotionanta, interesanta.
4. Actiunea se incheie cu cumpararea efectiva a produselor, plata lor, urmata de sentimente de dezamagire fata de propria persoana. Cele mai experimentate emotii negative sunt: depresia, anxietatea, plictiseala, furia, autocritica.

Cauze:
1. Legatura cu  tulburarile de personalitate si alte dependente. Oniomania poate fi legata de tulburarea obsesiv-compulsiva, de depresie, tulburarea de control a impulsurilor intalnita la jucatorii patologici de noroc, cleptomania, piromania, tricotilomania (smulgerea repetata a parului din propriul cap).
2. Efectul societatii de hiperconsum. A devenit un stil de viata plimbarea prin mall-uri si hipermarketuri, momente importante din viata noastra, intalniri si mese ale zilei toate se petrec in mall-uri.
3. Efect al manipularii prin publicitate. Aceasta la inceputuri servea intereselor consumatorilor, astazi serveste intereselor celor care fac profit. Reclamele au menirea sa te faca sa te simti mai norocos, mai frumos, mai bogat, esti invidiat  de X pentru ca ai reusit sa achitionezi produsul X sau serviciul Y...nu conteaza ce face produsul, importanta e imaginea pe care o capeti daca il detii.
4. Dezvoltarea tehnicilor de vanzare prin lucrul cu subconstientul consumatorului.
Profesionistii din marketing folosesc tehnici ca: preturi magice, presupuse oferte, apel la libertate, produse personalizate.
5. Efectul mass-mediei si a modelelor culturale. Promotoare ale publicitatii, canalele media transmit foarte des imagini ale oamenilor preocupati de cumparaturi, de multe ori este indusa ideea unui client VIP datorita efectului cumpararii unor produse si servicii care nu ne folosesc si ne golesc buzunarele. Oare am nevoie de....? s-a transformat obsesiv in trebuie, neaparat sa-mi cumpar cutare si cutare...!!!
6. Efectul modei. Dorinta de a fi la moda cu orice pret poate fi generatoare de multe suferinte materiale si nu numai. Din pacate, moda a devenit o industrie si avem nevoie de mult discernamant si echilibru pentru a rezista tentatiei. De ceva vreme, au intrat in acest joc care poate deveni periculos si institutiile bancare care ofera credite pentru nevoi personale. Va dati seama cat de greu  ii poate fi unui dependent de cumparaturi sa reziste acestei oferte!
7. Disparitia familiei traditionale si a valorilor. Ne place sau nu, lumea s-a schimbat si noi inca nu ne-am adaptat complet. Cu bune si rele, familia traditionala sustinea confortul si siguranta indivizilor, familia moderna ofera multe facilitati, este orientata spre individualism, punand accent pe  statutul social si economic. Indivizii ai caror personalitati ii predispun la dependente pot avea sentimente de neputinta, de vid, lipsa afectiunii.

Ce e de facut?
Oniomania este considerata o dependenta comportamentala, este putin studiata si putin inteleasa.
Pentru a fi tratata e nevoie sa fie recunoscuta de catre persoanele aflate in discutie. Urmeaza acceptarea unei evaluari psihologice si/sau psihiatrice pentru a se vedea legatura cu alte afectiuni, de obicei este depresia. La universitatea Stanford SUA, a fost testat cu succes Citalopram (antidepresiv) iar psihoterapia cognitiv-comportamentala da rezultatele cele mai bune in acest sens.

Referinte: Donald W. Black - A review of compulsive buying disorder -
                 De Sarbo si Edwards 1996, Roberts 1998, Mowen si Spears 1999, Valence et al. 1988  in 
                  Ergin, 2010

Gaina sau vultur? - Poveste terapeutica

                             
                                                 

                                                 

                                                         

Un fermier isi inspecta proprietatea. Existau momente cand era important sa-ti examinezi hotarele, sa vezi cum anotimpul iti influenteaza culturile si recolta si sa te asiguri ca lucrurile sunt in ordine. Putina munca de intretinere din cand in cand poate adesea preveni catastrofe viitoare. Sa te ingrijesti de lucrurile care necesita atentie  te poate ajuta sa te asiguri ca viata curge lin.

In aceasta zi anume s-a abatut de la traseul lui ca sa se uite la un cuib de vulturi sus pe un copac. Il urmarise cu interes. Il observase pentru prima oara cu cateva luni inainte, cand vazuse cum maiestuoasa pasare aducea ramurele pe locul viitoarei sale case. Din cand in cand, fermierul trecea ca sa vada cum inainta constructia, dar nu dadea prea des tarcoale locului, ca sa nu tulbure procesul. A fost emotionat cand vulturul s-a cuibarit in fine in cupa construita rezistent si de abia astepta sa-i zareasca pentru prima data puisorii.

Azi era dezamagit. Vulturul nu se afla in cuib. In apropiere, i-a gasit trupul. Fusese impuscat. Cu oarecare curiozitate si teama, s-a suit in copac. In cuib era un singur ou. L-a luat cu grija jos din pom, l-a dus in hambarul lui si l-a strecurat sub o gaina care-si  clocea ouale.

Puiul de vultur a iesit in cele din urma din gaoace impreuna cu ceilalti puisori clociti de gaina. A fost crescut impreuna cu puii si se credea a nu fi altceva decat un pui de gaina neobisnuit. Isi petrecea timpul scormonind pamantul dupa seminte, cautand viermi si cloncanind in pustiu. Asa stateau lucrurile si acesta a fost modul in care vulturul si-a petrecut anii de formare. Nu avea o idee cine sau ce era. Ocazia de a se descoperi pe sine nu se ivise niciodata.

Intr-o zi, o umbra neagra, amenintatoare s-a asternut asupra bataturii din fata hambarului. Inspaimantat, vulturul a zburat cu companionii sai in cautare de adapost. Privind in sus, vulturul a vazut aripile desfacute ale unei pasari uriase, purtandu-se pe sine fara efort in cercuri gratioase, pe cand aluneca pe curenti de aer cald. Fermecat de maretia unei astfel de pasari gigantice si puternice, s-a intors spre puiul de gaina din spatele lui si a intrebat:

-         Ce-i asta?

-        Asta, i-a spus puiul, este regele pasarilor. Taramul sau e cerul. El stapaneste aerul. Se numeste vultur. Noi suntem pui de gaina. Noi apartinem solului.

Vulturul a privit in sus la pasare si a vazut ce  asemanatori erau. S-a uitat la puisori si, pentru prima data, a vazut cat era de diferit de ei. Cele observate de  vultur au adus cu sine o noua cunoastere. Ceva s-a schimbat in modul in care percepea realitatea sa. Informatia cea noua a deschis noi optiuni.

Vulturul avea acum de ales. Putea sa traiasca si sa moara ca gaina in cotetul din ograda sau putea sa-si desfaca aripile si sa se avante in aer cu maretie, iscusinta si forta, aidoma pasarii de deasupra sa.

SUNTEM CEEA CE CREDEM CA SUNTEM!

 101 povesti vindecatoare pentru adulti - George W. Burns

Poveste terapeutica pentru adulti - Sa te bazezi pe tine insuti!

                                                                 
                                           
Sentimentele de lipsa de putere, neajutorare si lipsa a controlului au fost identificate drept trasaturile principale ale unui numar de tulburari psihice, a da putere este adesea o interventie terapeutica primara si majora in orice forma de psihoterapie. Sentimentele de neajutorare si de lipsa de speranta pot fi caracteristici majore, daca nu cauze, ale depresiei. Deseori oamenii sufera de anxietate sau fobii cand nu detin controlul, sau controlul perceput, asupra evenimentelor din vietile lor.

Aceasta poveste ne invata cum sa facem fata schimbarilor, provocarilor dificile care apar in vietile noastre, cum sa indepartam neincrederea in sine, ne ofera modalitati de a accepta ce nu poate fi schimbat, de a gasi cai noi de rezolvare a obstacolelor care apar, de a invata sa ne apreciem si sa ne bazam pe noi.

Uneori viata intra comod intr-o rutina. Crestem, fiind obisnuiti cu ceea ce ne este familiar si acolo simtim ca suntem in siguranta. Timp de generatii, asa a fost pentru locuitorii unui satuc de munte. Urmasera o traditie care adapta viata modelelor ritmice ale naturii. Cartofii erau cultivati in sezonul lor. Proviziile se schimbau in functie de pasunile sezonale, in susul si in josul povarnisurilor de munte. Fiecare se astepta ca acest pattern sa continue pentru totdeauna.

Dar tot asa cum tiparele sunt ceva familiar, si schimbarile sunt inevitabile. Nimic nu dureaza o vesnicie. Este exact prin ceea ce treceau acesti sateni acum. Multe lucruri pe care le traiau erau in afara controlului lor. In ultimile sezoane clima nu fusese blanda cu ei, iar acum exista mai putina hrana si erau mai multe guri de hranit.

Batranul satului s-a adresat sfatului.
- S-ar putea sa nu fim in stare sa tinem sub control multe dintre lucrurile care se petrec  in acest moment, a spus, asa ca e nevoie sa ne adaptam lor. Este singura cale de a asigura supravietuirea si fericirea oamenilor nostri.

Sfatul a decis sa trimita zece tineri la drum spre capitala, unde ar putea gasi de lucru si, era de sperat, ar trimite bani pentru a sprijini comunitatea.

Odata alesi, cei zece tineri au pornit in lunga si anevoioasa lor calatorie. Aveau de trecut peste numeroase creste muntoase, de invins rape abrupte si de traversat ape involburate. Au trait multe experiente noi si provocatoare in drumul lor, au reusit sa o infrunte pe fiecare in parte. pana ce parea ca vor in fine dejucate. Dar deodata, in fata lor a aparut un obiect aparent de nedepasit, un rau adanc, cu ape repezi, plin de curenti inselatori si valtori puternic invartejite. I-au examinat un timp malurile acoperite cu bolovanis, cautand locul de traversare cu apa cea mai mica si mai linistita. Exista o singura posibilitate - o portiune presarata cu pietre umede si alunecoase pe care sa paseasca in inaintarea lor spre malul celalalt. Ascuns partial de un tarm stancos si de pomi, traseul nu le era complet vizibil celor care ramaneau pe mal. Nu se puteau ajuta unul pe celalalt. Fiecare barbat era lasat in seama propriilor forte.

Au facut pe rand incercarea temerara. Cand parea ca toti au ajuns la malul celalalt, unul dintre ei a propus sa numere grupul, ca sa se asigure ca sosisera toti cu bine. Erau numai noua. Care o fi lipsind? Ce i s-o fi intamplat? Grupul a intrat in panica, fiecare gandindu-se care dintre camarazii lui o fi alunecat in apele furioase, fiind luat de curenti si inecandu-se probabil. Au scrutat malul, dar nu au putut vedea pe nimeni in apa sau aruncat pe tarm. Ce sa faca?

Un al doilea tanar s-a decis sa numere din nou. Rezultatul a fost acelasi. Ingrijorarea lor a sporit si au reluat cautarile dar tot n-au gasit nici cea mai mica urma a prietenului lor disparut.

Fiecare tanar a  numarat la randul lui si fiecare a ajuns la acelasi rezultat: numai noua trecusera cu bine raul. Erau siguri ca unul dintre prietenii lor murise. I- au napadit un sentiment de tristete, s-au strans unul in altul, plangandu-si prietenul disparut.

Tocmai atunci s-a intamplat ca un strain sa treaca pe-acolo. S-a oprit si i-a intrebat de ce erau asa nefericiti. I-au povestit cum au pornit zece tineri din satul lor la drum. Trecusera acest rau primejdios si unul dintre prietenii lor disparuse in aceasta incercare, caci, atunci cand au ajuns pe mal s-au numarat si erau noua. Sigur ca se inecase. Nu exista nicio alta explicatie pentru ca il cautasera cat putusera ei de bine. Ce altceva sa faca decat sa il planga?

Calatorul, vazand problema, i-a intrebat numele prietenului care lipsea. Tinerii se uitau mirati unul la altul, dar nici unul nu-l putea numi pe cel absent. Strainul le-a cerut sa se numere iarasi, rezultatul a fost acelasi. 

Izbucnind in ras, strainul a incercat sa-i linisteasca.
- Niciunul nu lipseste, le-a spus. Este bine, si intr-adevar important, sa ne pese unuia de celalalt si sa ne apreciem reciproc. Dar sa nu ne apreciem noi pe noi insine are, de asemenea, complicatiile sale. Problema este ca fiecare dintre voi a fost atat de modest, incat a uitat sa se numere pe sine.

Bibliografie: 101 povesti vindecatoare pentru adulti - George W. Burns

CARE ESTE SCENARIUL TAU DE VIATA?

                                                             

Irina, o persoana istovita, a avut o mama alcoolica incapabila sa-i pregateasca hrana sau sa raspunda nevoilor ei in termeni de ingrijire materna. In jurul varstei de 5 ani, Irina decide ca cea mai buna solutie pentru a se descurca in viata este aceea de  a deveni competenta si eficace. Astazi, este foarte organizata, controlata si suprasolicitata la locul de munca.
La polul opus, Tom, de 31 ani, se afla la al cincilea loc de munca. Nu depune nici un efort sa reuseasca, a refuzat o specializare care i-ar fi oferit o avansare la actualul loc de munca. In copilarie a suferit de dislexie (tulburare de citire). Tatal, un distins profesor universitar, mama un lector avid, comparandu-se cu ei a ajuns la concluzia ca este un prost. Si astazi, isi mentine credintele: La ce bun sa mai incerc, oricum voi esua, sunt un ratat!


Ce este un scenariu?
SCENARIU DE VIATA este un set complex de modele relationale inconstiente bazate pe reactii fizice de supravietuire, introiectii autoreglatoare, concluzii experentiale implicite, decizii explicite alese sub presiune, in fiecare etapa de dezvoltare.(Erskine, 1980).
Explicatii:
- set complex de modele relationale inconstiente = cand nu ceri, nu ai asteptari, nu simti - exprimi. Sunt persoane care in copilarie au invatat sa-si inghita furia si dezamagirea produsa  de mama sau tata si sa nu mai simta nimic.
- reactii fizice de supravietuire = cand nevoia de securitate nu este implinita (copil batut, agresat, neglijat, umilit), se declanseaza Sistemul General de Alarma Lupta sau Fugi. Acesta este insotit de o serie de reactii corporale: transpiratie, albire/inrosire, tremur, muschi incordati.
- introiectii = copilul mic imita in mod inconstient atitudinile parintelui  si adopta modul sau de a  gandi.
- concluzii implicite = sunt inconstiente, se formeaza pana la 2 ani, ele provin din experienta directa cu celalalt. Ex: mama este tot timpul ocupata, concluzia implicita este trebuie sa deranjez cat mai putin, iar efectul va fi retragerea. Va decide sa manance si sa se joace singur.
- decizii explicite = se iau in copilarie sau in orice etapa evolutiva in termeni de totul sau nimic. Ex: trebuie sa ii ajut pe ceilalti ca sa fiu iubit de mama.


Constructia scenariului:
a. Influentele parentale
Scenariul are la baza mesajele parentale sub forma de: injonctiuni si permisiuni, directive si programe de identificare.
1. Injonctiuni si permisiuni
Permisiunile si injonctiunile sunt emise in copilarie, nonverbal de catre parinti la varsta la care copilul nu intelege inca limbajul verbal. Ele sunt expresia sentimentelor profunde de neacceptare a propriului Copil interior, a sentimentelor parintilor fata de sine, viata si a permisiunilor si injonctiunilor pe care parintii le-au primit la randul lor. Ex. injonctiuni: Nu creste! Nu avea succes! Nu gandi! Nu fii intim cu ceilalti! Permisiunile ofera un mesaj opus: Ai dreptul sa cresti! Ai dreptul sa ai succes! Ai dreptul sa fii tu insuti! Ai dreptul sa fii destept/sa gandesti! Ai dreptul sa fii tu insuti! Ai dreptul sa fii intim!
2. Programe de identificare - reprezinta demonstratiile, exemplele parintesti. Ex: parintii cheltuitori transmit un model de management financiar bazat pe risipa.
3. Directive - consemne complet si direct verbalizate sub forma de sfaturi, incurajari, filozofii familiale, proverbe. Ex: nu te indragosti ca vei suferi, nu crede in prieteni, in viata totul se plateste, numai prostii plang etc.
Exista cinci categorii de directive:
FII PERFECT! copilul invata ca numai nota 10 sau premiul intai conteaza.
FII PUTERNIC! copilul invata sa se comporte ca un Superman, sa nu-si arate slabiciunile.
FA UN EFORT! mesajul primit este : prin munca sau lupta, la progrese!
GRABESTE-TE! sunt cei care nu au timp niciodata, sunt agitati, implicati in prea multe activitati.
FA-MI PLACERE! trebuie intotdeauna sa le faci celorlalti pe plac, sa nu iti faci de ras parintii iar  mai tarziu partenerul de viata, copiii etc.


b. Contributia copilului
Copilul contribuie la constructia propriului scenariu de viata prin doua modalitati:
1. Decizia de viata - copilul va decide care atitudini sunt o solutie rezonabila pentru a gestiona toate datele rezultate din injonctiuni, permisiuni inconstiente, programe de identificare, mesaje nonverbale si verbale. Rezultatul va fi un mod de gandire de tipul: Eu sunt OK sau Eu nu sunt OK.
2. Alegerea eroului - copilul se identifica inconstient cu eroul preferat din povesti.


In exemplul de la inceput, Irina s-a identificat in copilarie cu Mica Sirena, ea se comporta precum o mama a ranitilor, este  un salvator pentru ceilalti, iar barbatii de care se indragosteste  o considera doar o prietena de suflet.


Bibliografie:
Eliberarea din inchisoarea sufletului prin PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA  - Camelia Alina Stavarache
PSIHOTERAPIA INTEGRATIVA PRACTICA - Richard Erskine si Janet Moursund

Cum sa dai si cum sa primesti mangaieri!

                                                         

Conceptul de economie de stroke-uri  introdus de Claude Steiner ne ajuta sa intelegem cum am ajuns sa avem parte de putina caldura in interactiunile noastre si ce putem face pentru a remedia acest lucru. Putem vedea stroke-urile pozitive ca pe niste mici bucatele de iubire date de o persoana si primita de alta. Cu toti avem nevoie de stroke-uri din momentul nasterii pana la sfarsitul vietii. Un aspect important este faptul ca ele sunt gratuite si pot fi date oricui. Dar nu toti dam si primim stroke-uri, cu toate ca acestea au puterea sa ne faca sa ne simtim mai bine. Claude Steiner ne spune ca acest lucru se intampla datorita unor reguli de economie a stroke-urilor (a mangaierilor) si functioneaza dupa regulile economiei bazate pe bani. Cand suntem limitati financiar, ajungem sa muncim din greu pentru a ne satisface nevoile bazale. Oamenii pot fi controlati prin crearea de probleme economice. Asa se intampla si cu stroke-urile. Noi am fost invatati de catre parinti cu niste reguli restrictive fata de ele. Copilul invata repede ca pentru a primi semnele de afectiune trebuie sa se comporte cum vor tata si mama. Si asa ajungem si noi sa fim reticenti in a da si a primi stroke-uri cand ele sunt nelimitate si la indemana tuturor. Iata cele 5 reguli pe care le invatam din copilarie:
- nu da stroke-urile/semne de afectiune pe care doresti sa le dai
ar fi bine sa dam un stroke atunci cand simtim, dar de cele mai multe ori ne oprim din a spune lucruri frumoase despre altii
- nu cere stroke-uri/semne de afectiune de care ai nevoie
pentru unii oameni e caracteristic sa nu ceara ceea ce au nevoie si sa astepte ca ceilalti sa le ghiceasca nevoile si sa le indeplineasca. E in regula sa cerem sa ni se spuna cuvinte frumoase si asta nu inseamna ca persoanele respective sunt cu siguranta nesincere
- nu accepta stroke-urile pe care le doresti
sunt persoane care se simt rusinate daca primesc un compliment si schimba repede conversatia. Poti sa-l consideri un cadou si sa-ti amintesti de el in momentele mai putin fericite
- nu refuza stroke-urile/semnele de afectiune pe care nu le vrei
se refera la comentariile rautacioase care ne sunt adresate uneori si e bine sa le ignoram, chiar nu suntem obligati sa punem la suflet lucrurile negative
- nu iti oferi stroke-uri/semne de afectiune
putem vorbi frumos despre noi si chiar sa credem asta, poate fi orice ne face sa ne simtim bine


Dar ganditi-va ca toate aceste reguli invatate se pot schimba si putem obtine altele care ne sunt de un real folos.
 - dati stroke-urile/semne de afectiune pe care vreti sa le dati
 exprima gandurile pozitive sau negative pe care le nutresti despre celalalt
 - cereti stroke-rile/semne de afectiune de care aveti nevoie
 cere parerea celorlalti despre tine: ce parere ai despre felul cum am decorat camera?
 - acceptati stroke-urile/semne de afectiune pe care le primiti
 multumesti si iti exprimi emotia cand primesti un compliment
 - nu acceptati stroke-urile/semne de afectiune pe care nu le vreti
 ne ajuta expresiile de genul: imi pare rau, este parerea ta nu a mea
 - oferiti-va voua insiva stroke-uri/semne de afectiune(multe)
trateaza-te ca si cum ai fi cel mai bun prieten al tau, ofera-ti mici recompense pentru fiecare succes zilnic, spune-ti in gand:  pot sa fac fata situatiei X, nu sunt cu nimic mai prejos decat ceilalti!

 bibliografie: Claude Steiner  Regulile economiei de mangaieri