Teama românului de a merge la psiholog

Teama românului de a merge la psiholog are radacini vechi si bine infipte in mentalul colectiv. Ce spun semenii nostri, cele mai intalnite credinte:

- doar nebunii merg la psiholog,

 - sunt un om puternic, nu am nevoie sa-mi spuna altii ce sa fac,

 - eu imi rezolv singur problemele,

 - am prieteni care sa ma sustina si sa ajute fara sa dau bani.

Se face frecvent confuzie intre psiholog si psihiatru:

Psihologul face preventie, psihoeducatie prin consiliere, trateaza dupa un plan personalizat prin psihoterapie.

Psihiatrul se ocupa de tratament medicamentos.

Cateodata e nevoie de ambii pentru un rezultat bun si de durata. Chiar si cei mai puternici oameni trec prin momente dificile: pierderea cuiva drag, a locului de munca, divort s.a. Toate acestea pot duce la schimbarea comportamentului social si emotional. Gestul de a cere ajutor poate fi considerat o dovada de curaj si putere si nu de slabiciune, depinde din ce unghi privesti.

Iar in ceea ce priveste prietenii, va invit sa va ganditi la urmatoarea situatie ipotetica: 

Aveti probleme cu o chiuveta, aveti un prieten specialist IT priceput la instalatii sanitare, are si omul pasiunile lui.
Ce faceti? Sunati prietenul? E de ajutor si nu o sa ia va bani? Sau chemati un instalator profesionist? 

Decizia si consecintele va apartin. Si inca ceva, am auzit odata o glumita la un post de radio:

„Decat sa mergi la psihiatru cand iti vine sa razi, mai bine du-te la psiholog sa plangi.”

Mie mi-a placut, voi ce parere aveti?